La nivel şcolar, local şi regional, elevii sunt reprezentaţi de preşedinţii Consiliului Judeţean al Elevilor, un organism care le apără drepturile şi îi încurajează să-şi spună părerile. Elevii de astăzi sunt România de mâine. Educaţia pe care o primesc în şcoală construieşte atitudinea lor de peste ani şi şansa noastră de a nu mai trăi într-o ţară roasă pe toate părţile de şobolanii instituţionali mai înfometaţi ca oricând.
După 50 de ani de comunism în care românii au fost condamnaţi la tăcere, în care generaţii după generaţii de elevi au fost ţinta acestui aparat care i-a învăţat să tacă şi să nu îşi ceară drepturile, tinerii României îşi schimbă mentalitatea, caută soluţii şi nu îl mai iau în braţe pe „nu se poate“. Avem şi în Oltenia o mână de copii care se luptă pentru drepturile lor şi ale colegilor lor. Sunt copiii care după programa supraîncărcată de la şcoală petrec ore în şir să găsească soluţii pentru un sistem de educaţie bolnav ce devorează generaţie după generaţie. Acesta îi intoxică cu materii inutile şi nu le dă voie să gândească după propriile puteri, doar îi îneacă oră după oră într-un maldăr de litere aruncate într-un caiet. I-am adunat într-un material pe aceşti copii magici ai Olteniei care nu se dau bătuţi şi care ştiu că educaţia adevărată stă în principii de viaţă sănătoase şi luptă pentru ele.
Alexandru Muşuroi este elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu“ din Craiova şi președintele Consiliului Judeţean al Elevilor Dolj. De când a fost ales în această funcţie, băiatul a demarat o serie de proiecte care să îi implice pe elevii din judeţ. A început prin proiectul „Mândru că sunt român – 1 Decembrie“, activitate ce a avut loc la nivelul Olteniei, prin toate Consiliile Judeţene ale Elevilor, unde au fost împărţite steaguri tricolore şi unde participanţii de la parada militară au fost întrebaţi care este motivul pentru care sunt mândri că sunt români. Alexandru spune că proiectul cel mai semnificativ este „Competiţia tinereţii“, realizat în colaborare cu DJST Dolj, un concurs între liceele craiovene care se întinde pe tot parcursul anului şcolar. Şi lista cu astfel de activităţi este lungă.
Când îl întreb pe Alexandru ce părere are despre situaţia actuală a învăţământului preuniversitar din Dolj, răspunde că a participat la activităţi în şcolile craiovene şi a înţeles că suntem unul dintre cele mai apreciate oraşe din ţară în ceea ce priveşte educaţia predată în şcoli. Cu toate acestea, reprezentantul elevilor doljeni este de părere că: „În acest moment, avem nevoie de un program bine structurat care să îi ajute pe elevi să îşi urmeze cursul corect în viaţă, să se orienteze profesional pe baza abilităţilor pe care le au şi nu neapărat pe baza a ceea ce studiază. Asta pentru că de cele mai multe ori elevii nu sunt apreciaţi pentru ceea ce ştiu ce facă, ci sunt criticaţi pentru lucrurile pe care nu pot să le facă“.
„Ne axăm prea mult pe teorie şi la terminarea liceului plecăm cu informaţii inutile“
Yvonne-Natalia Preda este preşedinta Consiliului Judeţean al Elevilor din Olt şi elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Radu Greceanu“ din Slatina. Ea este vocea elevilor din judeţul său, iar principiul pe care merge este reprezentat de celebra frază a lui Gandhi: „Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume“. Şi-a propus să treacă de bariere şi să ajute elevii din judeţul pe care îl reprezintă prin intermediul unor programe viabile pe care vrea să le pună pe picioare cât de curând. Yvonne este de părere că e nevoie de multe schimbări în sistemul de învăţământ: „Din păcate, sistemul preuniversitar din România are mari deficienţe, atât în ceea ce priveşte metoda de predare a profesorilor, cât şi atitudinea elevilor faţă de cadrele didactice. În opinia mea, ne axăm prea mult pe teorie şi la terminarea liceului plecăm cu informaţii inutile. Ar fi necesar, în primul rând, ca atât profesorii, cât şi elevii să conştientizeze acest lucru, dar, din păcate, cel mai greu de schimbat la om este mentalitatea“.
„Perceperea unor taxe de la elevi, fie ele şi sub formă de donaţii, nu ar trebui să existe“
Ajungem în alt colţ al Olteniei, în Vâlcea. Aici, președinte al Consiliului Judeţean al Elevilor este Alexandru Enăcică, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari“. Soluţiile pe care elevul le propune pentru rezolvarea problemelor din învăţământul preuniversitar sunt legate de promovarea educaţiei nonformale: „Nu ştiu dacă am ajuns la un nivel la care să cunosc situaţia completă a sistemului educaţional românesc. Soluţiile pe care eu le susţin ar fi implementarea educaţiei nonformale şi promovarea acesteia de către profesori. De asemenea, diversificarea opţiunilor de specializare la liceu. Cred că ar trebui analizat şi prelucrat un model de succes venit poate din alte ţări. Dacă acesta se dovedeşte eficient şi la noi, putem trece la adaptarea lui, perfecţionarea şi implementarea în învăţământul românesc“.
„Elevii trebuie învățați să învețe, nu să tocească“
Bianca Radoslav, președinta Consiliului Judeţean al Elevilor din Mehedinţi, este de părere că ar trebui să se pună mai mult accent pe creativitatea elevilor și nu pe ceea ce învață pe dinafară. „Elevii trebuie învățați să învețe, nu să «tocească», și trebuie lăsați să își exprime liber propriile idei. Acest lucru poate fi realizat, în viziunea mea, numai dacă elevilor li se acordă mai mult credit. Din acest motiv, există Consiliul Elevilor, pentru a apăra drepturile elevilor și pentru a-i face auziți“.
Însă, pentru ca învăţământul să se poată schimba în bine, eleva susţine că ar trebui, în primul rând, să se schimbe mentalitatea elevilor, dar şi a părinţilor: „Elevii trebuie să devină mai conștienți de faptul că în viitor nu va fi nimeni care să îi favorizeze și, prin urmare, trebuie să învețe să se descurce singuri în viaţă. Părinții ar trebui să își dedice mai mult timp pentru a-și supraveghea și îndruma copilul, în special în clasele primare, pentru că atunci se formează deprinderile şi obiceiurile ce îl vor însoți atât pe parcursul gimnaziului și al liceului, cât și pe parcursul întregii vieți“.
Cât despre faptul că tot mai puţini elevi reuşesc să treacă de pragul bacului, Bianca este de părere că în acest caz elevul este de vină: „Elevul este principalul responsabil pentru viitorul lui şi singurul care trebuie să fie conştient de faptul că viitorul său depinde de acţunile sale prezente“. Pe de altă parte, reprezentanta elevilor din Mehedinţi consideră că un rol foarte important îl are şi profesorul, întrucât „un profesor care nu îşi dă interesul şi căruia nu îi pasă dacă elevii lui vor promova sau nu bacalaureatul nu va fi niciodată ascultat cu atenţia cu care este ascultat dascălul care pune suflet în tot ceea ce face“.
Ar trebui să existe mai multe şcoli profesionale
Andreea Brădescu, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Spiru Haret“ din Târgu Jiu, a organizat şedinţe atât la nivel şcolar, cât şi judeţean, prin care s-au dezbătut problemele elevilor, şi spune că spiritul creativ şi dorinţa de implicare nu le lipsesc elevilor. „Elevii vor să schimbe lucruri atât în instituţiile de învăţământ, cât şi în viaţa de zi cu zi. Am observat că din ce în ce mai mulţi se implică în schimbarea sistemului“.
Andreea ştie că atunci când îţi doreşti cu adevărat un lucru, el devine realitate şi asta o face să nu renunţe la lupta pentru un sistem de învăţământ mai bun. Primul lucru care ar trebui schimbat, după părerea ei, este modul în care profesorii abordează elevii dornici de implicare. „Majoritatea cadrelor didactice, când observă un astfel de elev, în loc să îl încurajeze, îi diminuează potenţialul“.
