Fiecare unitate de învăţământ ar trebui să aibă un consilier şcolar. Elevii cu probleme de comunicare, de învăţare, de comportament sau de adaptare pot solicita ajutor atunci când au nevoie. În lipsa comunicării cu părinții, consilierii şcolari ar trebui să le stea alături. Însă, în unităţile de învăţământ din Oltenia, numărul consilierilor şcolari este mic.
Cabinetele psihopedagogice ar trebui să funcţioneze la fiecare 800 de elevi, conform articolul 2 din Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene / al municipiului Bucureşti şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în unităţile şcolare. Însă, în judeţele din Oltenia, numărul consilierilor şcolari este mic în comparaţie cu cel al elevilor. Din cauza lipsei de specialişti, se întâmplă frecvent ca un consilier şcolar să ofere servicii elevilor din mai multe unităţi de învăţământ.
Rolul principal al consilierului şcolar este de a menţine o legătură permanentă între profesori, elevi şi părinţi cu scopul de a descoperi problemele de comunicare atunci când există şi au nevoie de cineva imparţial cu care să discute. Necesitatea unui psiholog şcolar în unităţile de învăţământ este tot mai evidentă.
În județul Dolj, la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) își desfășoară activitatea 48 de profesori consilieri școlari. Serviciile de consiliere și asistență psihopedagogică nu sunt asigurate la nivelul fiecărei unități de învățământ cu personalitate juridică din Dolj. În ultimii opt ani, s-a înregistrat o creștere a numărului de posturi de profesor consilier școlar de la 16 la 48.
Este nevoie de mai mulţi consilieri şcolari în Dolj
Marinela Dumitrescu, directoarea CJRAE Dolj, consideră că este nevoie să crească numărul de cabinete şcolare / interşcolare de asistenţă psihopedagogică, de logopedie, respectiv a numărului de posturi de mediatori, în Craiova şi în judeţ, în special în mediul rural, conform cadrului legal şi a nevoilor identificate. Creşterea numărului de cazuri de abandon şcolar, a dificultăţilor de învăţare, a tulburărilor de comportament cu consecinţe grave pentru dezvoltarea personalităţii elevilor motivează această necesitate. „Nevoia serviciilor de consiliere și asistență psihopedagogică se resimte la nivelul fiecărei unități de învățământ în care nu am reușit să înființăm un cabinet școlar de asistență psihopedagogică“, a declarat Marinela Dumitrescu, directoarea CJRAE Dolj.
Una dintre problemele cu care se confruntă unitățile de învățământ este şi lipsa spaţiilor destinate activităţilor educaţionale specializate. Profesorul consilier şcolar, logopedul şi profesorul de sprijin trebuie să utilizeze acelaşi spaţiu, în acelaşi interval de timp în cazul în care sunt în aceeaşi unitate şcolară.
Şi elevii sunt de părere că ar trebui să existe mai mulţi consilieri şcolari. „La noi încă nu se pune mult accent pe nevoia de consiliere a elevilor. Însă, la câte probleme apar în şcoli din cauza comportamentului neadecvat, ar trebui să existe mai mulţi consilieri care să ofere consiliere“, este de părere Claudia, elevă în clasa a XII-a.
Un consilier la 2.000 de elevi, în Horezu
Atribuţiile consilierului şcolar vizează activităţi de informare, consiliere, documentare şi îndrumare pentru preşcolari, elevi, părinţi şi profesori pe diferite teme precum cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală – elevi – părinţi.
Deficit de psihologi şcolari întâlnim şi în judeţul Vâlcea, unde sunt 35 de consilieri şcolari la un total de 58.154 de elevi.
Ce se întâmplă cu elevii care nu au în şcoală psiholog? Pentru aceştia, dar şi pentru cadrele didactice şi părinţi, în cadrul CJRAE există Departamentul de Asistenţă Psihopedagogică, unde funcţionează doi consilieri şcolari. Însă, numărul extrem de mic de consilieri nu poate acoperi nevoile de consiliere de pe întreaga rază a judeţului.
În oraşul Horezu, este un singur consilier şcolar la 2.000 de elevi. Îngrijorător este că această situaţie se întâlneşte în mai alte şcoli din judeţ. În cele mai multe cazuri, este un consilier la un număr mai mare de elevi decât cel prevăzut de legislaţie. Principala problemă de care dau consilierii şcolari este legată de mentalitatea părinţilor care percep consilierii şcolari drept psihiatri şi nu sunt deschişi spre comunicare.
40% din elevii Gorjeni nu beneficiază de consiliere
La nivelul judeţului Gorj, 40% din elevi nu beneficiază de servicii de asistenţă psihopedagogică. În judeţ, sunt disponibili numai 48 de consilieri şcolari. Deşi cazurile adolescenţilor cu probleme sunt semnificative, în Gorj, şapte consilieri şcolari trebuie să ajute elevii din patru şcoli. Realitatea, însă, bate legea. În Gorj, un psiholog şcolar trebuie să se ocupe şi de 1.300 de elevi, nu aşa cum specifică legea, de 800 de elevi. În plus, în unele cazuri, distanţele dintre şcoli sunt foarte mari. Aşa că, pentru a economisi timp, elevii sunt chemaţi să participe la activitatea de consiliere în cadrul şcolii coordonatoare sau consilierii se deplasează în afara programului de lucru acolo unde sunt solicitaţi.
Ca urmare a deficitului de consilieri şcolari din judeţ, CJRAE Gorj a cerut Ministerului Educaţiei Naţionale reducerea numărului de elevi necesar pentru înfiinţarea unui post de consilier şcolar de la 800 la 600 de elevi.
Problemele cele mai frecvente pentru care elevii solicită consiliere psihologică sunt legate de autocunoaştere şi dezvoltare personală, dar şi de orientare în carieră.
