Numărul copiilor cu probleme medicale grave a crescut îngrijorător în ultimii ani. Mii de copii cu dizabilităţi din Oltenia sunt integraţi în învăţământul special și alte mii în învățământul de masă. Din nefericire, în majoritatea judeţelor, numărul profesorilor de sprijin de care acești copii au nevoie este insuficient.
Numărul copiilor cu diverse probleme medicale este mult mai mare, în realitate, în fiecare localitate din țară, deoarece nu toţi sunt înregistraţi de către familii în evidenţele Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copiilor sau ale şcolii, de ruşine sau din ignoranţă. În judeţul Dolj, 509 copii cu dizabilităţi sunt încadraţi în învăţământul de masă şi alţi 644 în învăţământul special. Potrivit reprezentantului pentru învățământul special din cadrul ISJ Dolj, copiii cu nevoi speciale din județ înscriși în învățământul de masă au foarte multe tipuri de deficienţe, fiecare caz necesitând o analiză atentă.
„Părintele şi tutorele legal constituit decid pentru copilul lor. Chiar dacă noi uneori considerăm și explicăm că respectivului copil i-ar fi mai bine în învăţământ special, unde să i se dezvolte anumite competenţe și deprinderi, mulţi dintre părinţi se opun, iar noi suntem obligaţi să le respectăm dorința, să-i integrăm astfel în învăţământul de masă. În acest sens, depunem toate eforturile necesare pentru că în învăţământul de masă nu toţi profesorii şi învăţătorii au competenţe de a lucra cu copiii cu dizabilităţi“, a spus Iuliana Gheorghe, inspector şcolar pentru învăţământ special în cadrul ISJ Dolj.
„Avem doar 30 de profesori de sprijin în tot județul“
Având în vedere numărul mare de copii cu deficiențe încadrați în învățământul de masă, este nevoie de un număr foarte mare de profesori de sprijin. Din păcate însă, în Dolj, numărul acestora este foarte mic.
„În acest moment, am obţinut încă patru posturi pe care să le scoatem la concurs pentru profesorii de sprijin având în vedere că a crescut numărul copiilor cu diverse probleme. Avem doar 30 de profesori de sprijin în tot județul. În şcolile speciale nu avem probleme, avem cadre didactice specializate şi tot ce au nevoie elevii, însă pentru învăţământul de masă avem nevoie de sprijin. În majoritatea judeţelor este deficit foarte mare de profesori de sprijin, însă sunt şi judeţe care stau foarte bine la acest capitol, de exemplu judeţul Mehedinţi, mai mic decât Doljul, unde nu sunt şcoli speciale ca la noi, dar au în schimb centru de educaţie incluziv“, a adăugat Iuliana Gheorghe.
În Dolj, în schimb, sunt patru unităţi de învăţământ special care nu există în alte judeţe, cu foarte multe cadre didactice specializate anagajate în sistem. Potrivit reprezentanților ISJ, școlile speciale au funcţionat iniţial pe tipuri de deficienţe, după care s-a dezvoltat aria de includere. În prezent, în aceste unități de învățământ sunt şcolarizaţi elevi cu deficienţe asociate. În urmă cu mulți ani, la Școala Specială „Sf. Mina“ erau doar deficienţii locomotorii, acum sunt cu deficienţe asociate, iar cadrele didactice au învăţat să lucreze cu aceştia, s-au specializat.
29 de profesori de sprijin în Olt
În județul Olt, sunt 200 de copii în şcolile speciale unde predau 64 de profesori. Alţi 524 de elevi cu dizabilităţi sunt integraţi în învăţământul de masă. „Avem 29 de profesori de sprijin, număr insuficient având în vedere numărul mare de copii cu dizabilități“, a spus Mirela Paraschiv, purtător de cuvânt în cadrul ISJ Olt.
Șapte profesori de sprijin în Vâlcea
În județul Vâlcea, în învățământul de masă învață aproximativ 1.000 de elevi şi preșcolari cu dizabilități. „Avem doar șapte profesori de sprijin. Avem, în schimb, Centru Școlar pentru Educație Incluzivă la Băbeni, în care învață 178 de elevi“, a precizat Florentina Cristina Nicula, director CJRAE Vâlcea. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Băbeni este şcoală pentru copii cu dizabilităţi mintale şi asociate, care oferă programe educaţionale şi de terapie recuperatorie adaptate nevoilor beneficiarilor săi, în vederea ameliorării deficitelor şi atingerii unui maxim al progresului pentru fiecare caz.
Beneficiarii săi sunt copii cu vârste cuprinse între trei şi 17 ani, preşcolari şi elevi cu dizabiliţăti diferite: întârziere mintală, sindrom autist şi tulburări din spectrul autist, sindromul Down şi deficienţe asociate. Pentru toţi beneficiarii există programe individualizate de intervenţie educaţional-recuperatorie, evoluţia copilului fiind monitorizată permanent în vederea atingerii obiectivelor de învăţare şi dezvoltare propuse şi a obţinerii progresului. Alți 222 de elevi cu deficiențe învață la Liceul Tehnologic Special Bistrița.
„Stăm foarte prost la capitolul învățământ timpuriu“
În Gorj, în evidențele CJRAE sunt 645 de copii cu cerințe educative speciale, alți 20 de copii sunt școlarizați la domiciliu.
„În învățământul special avem peste 100 de copii cu deficiențe din spectrul autist și deficiențe de intelect. Avem 34 de cadre didactice de sprijin, din care cinci sunt profesori, doi educatori, iar restul profesori învățători. Stăm foarte prost la capitolul învățământ timpuriu, care, până la urmă, este cel mai important pentru dezvoltarea copilului. Din punctul meu de vedere, ar trebui desființate aceste inspectorate școlare pentru că nu este nevoie de ele. Este un mediu toxic care nu aduce decât blocaje în sistem. Consider, de asemenea, că avem în școli cadre didactice reticente la schimbare, avem persoane slab pregătite. Din punctul meu de vedere, politicul nu are ce căuta în școli, copiii au nevoie de profesori bine pregătiți“, a spus Ion Elena, director CJRAE Gorj.
