În Dolj, candidaţii de 9 şi 10 la examenul naţional pentru ocuparea posturilor didactice nu se pot titulariza pentru că oficialii învăţămnântului preuniversitar local spun că nu sunt posturi vacante pentru următorii patru ani. Asta nu înseamnă că într-un an şcolar nu se fac titularizări. Pe metodologie însă, prioritate au nu cei cu note mari, ci cei cărora managerii le-au făcut contract pe viabilitatea postului şi după ce au prins măcar o notă de 7 devin prioritari în faţa celor cu 10, pe baza unei adeverinţe. Cei cu note foarte mari ajung în alte oraşe şi de acolo încep să alerge după transfer. La asta se adaugă şi schimburile de posturi care se fac între cei tineri şi cei bătrâni, în unele cazuri cu miză.
Titularizarea în învăţământul preuniversitar doljean este o adevărată provocare pentru judeţul Dolj. În fiecare an, la mişcarea de personal directorii trimit liste cu sute de posturi disponibile. Oferta pare generoasă la prima vedere. Se publică chiar peste 100 de pagini cu posturi care trebuie ocupate. Cei care sunt vechi în sistem însă ştiu să desluşească repede lista. Posturile titularizabile, care trebuie să aibă o viabilitate de patru ani, sunt doar câteva. Grosul în reprezintă posturile cu viabilitate de unul sau doi ani, care impun şi contracte pe perioadă determinată pentru cei cu statutul de suplinitor.
Aici începe jocul. Din lista acestor posturi care se împart toamna, în primăvară o parte din candidaţi ajung să le ocupe pe perioada viabilităţii, dacă au avut media 7. Aceşti candidaţi sunt acceptaţi de directori şi apoi validaţi de ISJ Dolj. Este vorba de o exprimare vagă, care practic nu mai dă termen de ocupare. Catedrele respective nu se mai publică la nici o mişcare de personal.
Cum se ajunge la prioritate?
Cel care ocupă postul pe durata viabilităţii nu este profesor titular, dar dacă merge la concurs şi mai obţine o medie minimă de 7 se titularizează în faţa celor cu 10.
Tot ce contează este ca respectivul candidat să aibă la dosar o adresă prin care să demonstreze că postul pe care îl ocupa anterior concursului are o viabilitate de patru ani şi poate fi ocupat pe perioada nedeterminată.
„Cadrul didactic angajat cu contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei care participă la concursul naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2020 şi obţine media de repartizare minimum 7 (şapte), calculată conform prevederilor alin. (8), poate solicita repartizarea pe perioadă nedeterminată pe postul didactic/catedra pe care esteangajat, în condiţiile în care consiliul de administraţie/consiliile de administraţie al/ale unităţilor de învăţământ confirmă, prin adresă scrisă, că postul didactic/catedra respectiv(ă)are o viabilitate estimată de cel puţin 4 (patru) ani şcolari şi poate fi ocupat(ă) pe perioadă nedeterminată. Adresa se depune la dosarul de înscriere la concursul naţional de către candidat”, scrie în metodologia pentru ocuparea posturilor didactice.
Şedinţa la care cei care se fac astfel de titularizări cu prioritate are loc pe 12 august. Metodologia ţine cu candidatul care ocupă postul pe durata viabilităţii, chiar dacă nu obţine nota minimă care să îi permită titularizarea.
Profesorul respectiv poate rămâne în continuare pe postul dat de şcoală.
” În situaţia în care cadrul didactic angajat pe durata de viabilitate a postului/catedrei nu obţine media de repartizare minimum 7 (şapte), calculată conform prevederilor alin. (8), dar obţine cel puţin media de repartizare minimum cinci, calculată conform prevederilor alin. (9), rămâne angajat pe durata de viabilitate a postului/catedrei, conform deciziei de repartizare pe post/catedră”, mai scrie în metodologia pentru mişcarea personalului didcatic.
Cei cu medii foarte mari fug în alte judeţe
Pe 13 august are loc şedinţa de titularizare pe posturile vacante pe patru ani, care se află pe lista publicată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj. În acest judeţ de ani buni nu mai sunt posturi pentru multe dintre disciplinele din trunchiul comun, cum ar fi limba română, matematică, fizică, limba franceză, limba engleză. În ultimii patru ani, mai multe şanse erau la învăţători şi educatoare. Anul acesta la educatoare, deşi sunt patru posturi vacante nu se pot ocupa decât în condiţii speciale, pentru că sunt la unităţi private.
Pentru candidaţii care ajung să aibă medii mari, peste 9 şi chiar de 10, şi nu au susţinere de la unităţile de învăţământ la care au fost repartizaţi să rămână pe posturi, o altă varinată este titularizarea în alte judeţe. Practic, cei cu note mari numără posturile din Bucureşti, Ilfov şi apoi se uită şi la alte judeţe pentru a-şi verifica şansele de titularizare. Acolo ocupă rapid catedrele şi apoi încep un drum invers de transfer în Dolj. Unii nu reuşesc, alţii funcţionează ca detaşaţi mult timp.
Pensionabilii, „vânaţi” pentru schimburi
Şi profesorii titulari folosesc metode de a ajunge pe catedre mai bune. O parte din cei care ajung să fie inspectori şcolari au grijă ca pe durata mandatului de îndrumare şi control, având directori în subordine pe care îi evaluzează anual, să se transfere. Inspectorii şcolari care vor un transfer, respectând metodologia care impune doar dosare cu punctaje, vizează în special unităţile şcolare cu foarte mulţi elevi, care să le ofere siguranţă pe viitor. Practic, merg la unităţi de învăţământ emblematice.
Cei care nu sunt inspectori şcolari au şi ei la îndemână altă metodă, schimbul de posturi. Practic, un profesor mai tânăr face înţelegere cu un altul apropiat de vârsta de pensionare. Metoda în varianta ei curată ar însemna apropierea de domiciliu. Palma se bate, dar se aude că la mijloc ar sta şi o plată consistentă, în funcţie de unitatea de învăţământ şi de disciplină. De exemplu, dacă schimbul se face pe o catedră de matematică, care ar însemna şi scoaterea banilor din meditaţii, la o şcoală de prestigiu se spune că se ajunge şi la sume de 20.000 de euro. Cel tânăr vine de regulă din mediul rural în urban. Astfel, cel în vârstă alege naveta dar se duce o perioadă scurtă, până îndeplineşte condiţiile de pensionare.
Managerii nu îşi mai dau acordul
Managerii spun că de câţiva ani nu îşi mai pot da sau nu acordul pe astfel de schimburi. Schimburile motivate teoretic în limita legii, fără a se menţiona şi plata din piaţa neagră, sunt validate de comisia paritară a Inspectoratului Şcolar Judeţean.
Sunt şi situaţii când schimburile nu implică o plată, ci doar lăsarea unui post ca moştenire de la părinte către copii sau moştenire între alte rude. Părintele îi dă postul de la o şcoală din Craiova fiului sau fiicei contra unui post din mediul rural sau din alt judeţ, la care cel pensionabil se mai duce un an sau chiar deloc, pentru că cere ieşirea din activitate. Varianta este aplicată şi de părinţii care au posturi la colegii şi care vor să lase în locul lor copiii. Schimburile se discută, de obicei, înainte de şedinţa de pretransfer care se face la Inspectoratul Şcolar şi şcolile doar iau act.
