Cum este să predai matematica online, fără cretă şi fără tabla tradiţională? Clasa de 38 de elevi este mai uşor de gestionat faţă în faţă sau online? Va influenţa şcoala online învăţământul tradiţional? Ce schimbări se pregătesc? Va mai continua învăţământul online? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care profesorul de matematică Cerasela Cremene, director al Şcolii gimnaziale „Gheorghe Ţiţeica”, din Craiova, le dă răspuns, făcând dezvăluiri din culisele şcolii online, care a schimbat mult sistemul educaţional. Chiar şi elevii şi-au schimbat scuzele pentru situaţiile în care nu soluţionează cerinţele profesorilor.
Elevii de gimnaziu după două semestre de şcoală online
GdS: Cursurile se desfăşoară online de aproape două semestre. Cum au perceput elevii anul trecut şcoala online şi cum o percep acum?
Cerasela Cremene: Cred că trebuie să fim sinceri şi să recunoşteam cu toţii faptul că nimeni nu a fost pregătit pentru această etapă, începând cu copiii, cadrele didactice şi continuănd cu părinţii. Dintre aceste trei categorii, totuşi, elevii au perceput destul de rapid ceea ce înseamnă platformă educaţională, ceea ce înseamnă învăţământ online şi s-au adaptat destul de repede acestor cerinţe.
Cert este că le este greu să stea acasă, le este greu să nu socializeze cu colegii. De câte ori discutăm cu ei şi îi întrebăm ne spun că le este dor de noi, le este dor de şcoală, le este dor de interacţiunea faţă în faţă. Dar eu cred că s-au descurcat foarte bine copiii, cu rezerva că abia aşteaptă să se întoarcă la şcoală. Dar şi după ce se întorc la şcoală, unii dintre ei nu sunt atât de dornici de învăţat.
Online versus faţă în faţă
GdS: Este mai uşor învăţământul faţă în faţă sau cel online?
C.C: Cred că a fost mai greu acest învăţământ online pentru elevi şi pentru cadrele didactice. Elevii, pe lângă faptul că trebuiau să acceseze platforma pe care a adoptat-o fiecare unitate de învăţământ, trebuiau să deschidă şi manualele digitale, să noteze ceea ce li se preda, să fie atenţi la ce le scria profesorul pe tablă. Se deconectau la o oră, intrau la o altă oră. Era un alt link pentru fiecare oră. Plus posibilitatea de a posta temele pe acea platformă. Elevii le scriau în caiete şi făceau sub diferite forme fotografii sau le scanau şi trebuiau să le posteze pe platformă, în condiţiile în care existau şi teme de 6-7 pagini.
Şi volumul de muncă pentru cadrele didactice, consider că a fost mai intens pentru că este cu totul altceva. Trebuie să te deconectezi de pe un link, să te conectezi pe link-ul clasei următoare, să pregăteşti manualele digitale la fiecare clasă în parte. Calitatea scanării temelor şi postării acestora pe platformă nu este întotdeauna din cele mai bune, şi nu trebuie acuzat nimeni. Dar trebuie să şi roteşti imaginile, să fii foarte atent la ce au rezolvat copiii. Cred că s-a muncit foarte mult în această perioadă. Şi mai cred, copiii serioşi au învăţat şi în această perioadă ca şi cum au stat în bancă lângă noi. Aşa a fost şi în anul şcolar anterior. Am avut copii care la evaluarea naţională au luat note foarte mari, chiar dacă au învăţat online 4-5 luni.
Elevii au găsit noi scuze
GdS: Se poate spune că învăţământul online i-a avantajat pe elevii din clasele mari să se concetreze mai mult pe materiile pentru examene? Au înregistrat rezultate mai mari?
C.C.: Surprize nu au fost. Aşa cum am spus şi mai devreme, aceiaşi copii serioşi au învăţat în oice condiţii, în orice sistem de învăţământ ar fi trimişi. Copiii care nu sunt atât de dornici să înveţe caută tot felul de scuze, aşa cum ştim cu toţii: nu am avut internet, nu a funcţionat camera, n-am putut să postez tema, n-aud, n-am microfon. Acum sunt alte scuze decât atunci când erau la învăţământul faţă în faţă.
Cu ce au fost înlocuite tabla şi creta la matematică
GdS:. Cum este ca profesor de matematică să predai online această materie care se făcea cu creta în mână? Cu ce aţi înlocuit tabla şi creta?
C.C.: În primul rând este o provocare acest învăţământ online, pentru că aşa cum spuneam cred că nu am fost pregătiţi pentru asta. Am fost luaţi cu toţii prin surprindere şi a trebuit să ne adaptăm acestor schimbări. Din fericire pentru noi, vorbesc pentru cadrele didactice din învăţământul gimnazial specialitatea matematică, există manualele digitale care ne-au ajutat enorm. Printr-un share pe platforma pe care am lucrat, Zoom, Meet, Google Classroom, elevii au avut acces la această proiecţie a manualului digital, la lecţii, la teme. Practic, s-au înlocuit tablele cu manualele digitale.
GdS: La explicaţiile pe care le primeau online, elevii foloseau imaginaţia?
C.C.:Da, bineînţeles. Acei copii dornici să înveţe au o imaginaţie deschisă la matematică, şi de multe ori mi s-a întâmplat ca în această perioadă copiii să dea mai multe soluţii anumitor probleme, soluţii surprinzătoare, să propună anumite probleme ei singuri, să vadă şi altfel lucrurile. Chiar s-a lucrat!
Părinţii despre şcoala online
GdS: Aţi avut feedback şi din partea părinţilor pentru şcoala online?
C.C.: Am avut feedback şi din partea părinţilor, mai puţin la început. Feedaback-ul nu a fost atât de pozitiv către noi, pentru că într-adevăr până când am reuşit şi noi şi elevii, până la urmă şi părinţii, să ne obişnuim cu tot ceea ce presupune acest învăţământ online, recunosc că începutul nu a fost uşor. Apoi, pe măsură ce am învăţat cu toţii ceea ce avem de făcut, am ştiut ceea ce trebuie să facem, ne-am obişnuit, părinţii au fost foarte mulţumiţi. Bineînţeles, că au fost mulţumiţi de calitatea actului educaţional, de modul în care ne-am implicat, am predat, ne-am făcut materia, copiii au muncit.
Nemulţumirea este legată de faptul că elevii nu au fost prezenţi fizic la şcoală. Copiii au stat acasă. Supravegherea lor a fost dificilă în această perioadă şi noi înţelegem toate aceste lucruri. Cred că ne dorim cu toţii să ne revedem la şcoală, dar să nu uităm că trebuie să respectăm măsuri de siguranţă pentru noi toţi.
90% dintre elevi vor înapoi la şcoală
GdS: Toţi elevii îşi doresc să revină la şcoală?
C.C.: În pauzele dintre ore sau eventual dimineaţa la învăţământul primar am discutat cu foarte multe clase de elevi, bineînţeles online în această perioadă. Şi le-am adresat, desigur, întrebarea dacă îşi doresc la şcoală sau unde vor să continue orele în perioada următoare. Procentul celor care vor să revină la şcoală este situat undeva la 90%. Ceilalţi 10% şi-au exprimat dorinţa de a rămâne în continuare la învăţământul online. Cert este că ei trebuie să socializeze, trebuie să alerge, trebuie să se joace, trebuie să iasă afară, să respire aer curat.
Nefiind nici ei obişnuiţi să stea toată ziua în casă, să stea toată ziua la calculator, noi ne-am adaptat şi programul. Nu am avut orele atât de lungi ca şi timp, aşa cum eram în învăţământul faţă în faţă. Orele erau mai scurte, astfel încât să nu stea atât de mult timp în faţa calculatorului. S-au mai dat copiilor şi anumite referate sau proiecte de făcut, pentru că totuşi timpul acesta de 5-6-7 ore în faţa calculatorului nemişcaţi, nu am considerat că este de bun augur pentru ei. Trebuie să iasă.
Cum se pregătesc elevii pentru examene
GdS: Anul trecut elevii de clasa a VIII-au au susţinut examne. La fel va fi şi anul acesta. Cum îi simţiţi pe cei de clasa a VIII-a în această perioadă în care sunt online?
C.C.: Sunt convinsă că elevii noştri vor face faţă cu succes şi acestei încercări, aşa cum au făcut şi cei din seria anterioară. Şi am constatat că au fost foarte serioşi, în această perioadă. Elevii de clasa a VIII-a vor să se întoarcă integral la şcoală şi noi ne-am pregătit în acest sens.
Am constatat că şi Ministerul Educaţiei a făcut nişte paşi în ajutorul lor. Există o prevedere legală, conform căreia începând cu luna februarie, în fiecare săptămână, vor fi publicate teste-antrenament, aşa cum a fost şi anul trecut, propuse de specialişti care lucrează în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare. Apoi, am văzut că sunt scoase anumite capitole din programele şcolare pentru evaluarea naţională, atât la limba şi literatura română, cât şi la matematică şi sunt convinsă că se vor descurca.
GdS: Emoţional cum sunt aceşti elevi? Le lipseşte întâlnirea faţă în faţă cu profesorii în vederea pregătirii emoţionale pentru primul examen?
C.C.: Oricât ar spune anumiţi copii că nu le place la şcoală, că profesorii sunt prea răi sau prea exigenţi, faptul că ei ne văd faţă în faţă şi ne simt aproape primesc de la noi, în orice formă, încredere în ei. Şi îşi doresc să ne vadă. Le este dor de şcoală. Cred că abia acum încep să aprecieze cu adevărat ce înseamnă şcoala.
Cum va influenţa învăţământul online predarea faţă în faţă
GdS: Această perioadă de şcoală online va aduce schimbări în învăţământul tradiţional pe viitor?
C.C.: Cu siguranţă va aduce. Trebuie să luăm în calcul cel puţin din acest moment, dacă n-am făcut-o deja până acum unii dintre noi, faptul că este o variantă alternativă şi pe viitor putem oricând să apelăm la această formă online de învăţământ. Nu ar trebui să mai sperie pe nimeni, nu ar trebui să ni se mai pară ceva inedit faptul că putem duce la bun sfârşit şi o parte din învăţământ şi online şi nu faţă în faţă.
Deci, s-a dovedit că s-au organizat examene naţionale în condiţii foarte bune după învăţământul online, admiteri din ce ştiu şi la facultăţi şi examene de licenţă. Începutul a fost greu, acum cred că ne vom descurca cu toţii în orice condiţii. Iar învăţământul din România, eu sunt optimistă şi cred în colegii mei şi ştiu cu tot ceea ce se spune împotrivă, este un învăţământ de calitate. Absolvenţii noştri fac faţă cu brio exigenţelor oriunde în lume. Mă uitam zilele trecute pe un manual de matematică din clasa a V-a din Franţa şi vedeam şi la ei ce fişe de lucru au şi cam cum lucrează. În principiu, acolo au lucrat mai mult pe aceste fişe de lucru fără prea mut predat, fără un orar foarte clar ca şi la noi. Copiii noştri chiar au muncit.
Publicaţiile, adaptate la online
GdS: Ar mai fi nevoie de schimbări, astfel încât să se ofere sprijin şi învăţământului online?
C.C.: Am şi constatat că pe lângă acest manual digital, care este extraordinar de binevenit, pe care până acum poate nu l-am apreciat, şi anumite publicaţii şi anumite auxiliare, aprobate de Ministerul Educaţiei, au anumite posibilităţi de scanare a codurilor de către elevi şi atunci se deschid anumite aplicaţii interactive online. Deci, se pare că totuşi ne adaptăm şi încercăm şi mai departe să facem copiii să înveţe şi să le placă şi învăţământul online.
GdS: Sunt elemente ale învăţământului online care pot fi adoptate şi la învăţământul faţă în faţă?
C.C.: Această proiecţie a lecţiilor pe ecrane, cred că ne ajută foarte mult. Şi anumite fişe de lucru sunt binevenite în format online. Şi am avut şi experienţa testelor online, teste pe care nu le-au cunoscut elevii, nu au fost publice pe internet, au fost create de mine şi de colegii mei, cu posibilitatea pe care noi o avem mai puţin în clasă. Şi anume, fiecare elev avea răspunsurile aleatorii, adică nu aveau aceleaşi răspunsuri, astfel încât să încerce variante cunoscute sau mai puţin cunoscute de a copia. Şi a mai fost ceva benefic în plus. Faptul că testele erau corectate automat de platformă. Imediat, copilul îşi ştia nota.
Va continua şcoala online?
GdS: Va mai continua învăţământul online?
C.C.: Probabil va mai continua pentru o parte dintre elevi. Oricum, să nu uităm că la unităţile de învăţământ foarte aglomerate, unde prevederile Legii 185/2020 au intrat în vigoare abia din acest an şcolar, abia acum efectivele maxime de elevi sunt de 25-26 de elevi la învăţământul primar şi gimnazial. Dar sunt şi şcoli, care în acest moment, funcţionează cu efective de peste 30 de elevi pe clasă până la 38. Media la noi pe şcoală este de 30,3 elevi pe clasă, de la prima la ultima serie a şcolii.
Cu 38 de elevi în clasă este destul de greu de organizat procesul instructiv-educativ, astfel încât să fie respectate regulile de siguranţă pentru noi toţi. Greu de crezut că vom reuşi acest lucru cu toţi elevii. Dacă incidenţa infectării cu coronavirus ar fi de zero la mia de locuitori, atunci am veni liniştiţi la şcoală şi am fi siguri că totul ar fi în regulă. Noi suntem pregătiţi, dar e greu de crezut că va fi totul foarte bine cu efectivele acestea atât de mari.
Diferenţe între clasele după noile normative
GdS :Clasa cu peste 30 de elevi este mai greu de gestionat online decât prin prezenţa faţă în faţă?
C.C.: Da. Vorbeam cu colegele care au acum clasa pregătitoare după noile efective şi cele care au avut în anii anteriori. Şi este o diferenţă benefică între clasele care au acum efective de 22 de elevi şi cele care au efective de 36 şi 38. Chiar şi în acest învăţământ online. Şi elevii pot fi urmăriţi altfel şi captată atenţia altfel. Este cu totul şi cu totul altceva. Cu cât sunt mai puţini elevi în clasă este şi performanţa mai mare.
Ce schimbări au apărut
GdS. Care ar fi efectivul ideal pentru o clasă?
C.C.: Cred că aceste efective de 22-25 de elevi la clasele primare şi 26 la învăţământul gimnazial sunt o măsură benefică.
GdS.Sindicatele cer soluţii pentru ca elevii să nu petreacă mult timp la teme. Ar fi soluţii în acest sens la matematică?
C.C.: Una din posibilităţi ar fi ca poate temele să fie sub formă de teste online, dar în acest moment copiii trebuie să scrie în caiete şi să posteze temele să poate fie corectate.
Nu există disciplină care să nu poată fi predată online
GdS: Există vreo disciplină care nu se poate preda online?
C.C.: Din planul cadru pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul primar noi am constatat că nu există disciplină care să nu poată fi predată online. Bineînţeles că există discipline la care te adaptezi mai uşor ca să predai online şi discipline la care este mai greu pentru că au ca specific lucrul faţă în faţă. Poate educaţie fizică şi sport, poate educaţie plastică, educaţie muzicală, acolo copiii au nevoie de spaţiu fizic.
GdS. : Pregăteşte Ministerul Educaţiei schimbări imediate pentru învăţământul preuniversitar?
C.C.: Se pare că pentru învăţământul primar şi gimnazial mai puţin. Se canalizează mai mult pe învăţământul liceal.
