Aproape 56% dintre studenţii Universităţii din Craiova susţin că pandemia de Covid-19 le-a afectat viaţa în foarte mare măsură, iar cele mai afectate domenii ale vieţii au fost relaţiile cu prietenii, starea psihică şi pregătirea a student. Acestea sunt rezultatele unui studiu sociologic realizat de Institutul de Sondare a Opiniei Publice (ISOP), în perioada 18 dec. 2020 – 20 mai 2021. Sondajele au fost aplicate pe un eşantion reprezentativ de 518 studenţi.
Pregătirea ca student a fost afectată
Studiul, coordonat de conf.univ.dr.habil.Adrian Otovescu, de la Departamentul de comunicare, jurnalism şi ştiinţe ale educaţiei, Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova a avut ca obiectiv cunoaşterea efectelor pandemiei de Covid-19 asupra vieţii studenţilor Universităţii din Craiova. Scopul investigaţiei sociologice a fost adoptarea unor măsuri corespunzătoare, de către conducerea instituţiei universitare, pentru limitarea efectelor pandemiei asupra vieţii şi activităţii studenţilor.
Una dintre întrebări a fost „În ce măsură consideraţi că viaţa dumneavoastră a fost afectată de pandemia de Covid-19?”. 55,81% dintre repondenţi a spus „în foarte mare măsură”, 27,33% – „în mare măsură”, 9,30 – „oarecum”, 2,91% – „în mică măsură” şi 4,65% – „în foarte mică măsură”.
În ceea ce priveşte aspectele vieţii afectate de pandemie, pe primele locuri se află relaţiile cu prietenii şi starea psihică. Astfel 55,23% au răspuns că pregătirea ca student a avut de suferit, 72.11% au susţinut că relaţiile cu prietenii le-au fost afectate, 69.15% au spus că le-a fost afectată starea psihică, 42,28% au spus că le-a fost afectată relaţia cu familia, 17,2% – starea de sănătate.
Ce spun studenţii din Craiova despre utilizarea noilor tehnologii
O altă întrebare a fost: „În ce măsură utilizarea noilor tehnologii (platforme video, cursuri în format electronic, digitalizarea interacţiunii cu cadrele didactice şi structurile Universităţii etc.) asigură un proces educaţional de calitate?”. 12,11% dintre studenţi au răspuns „în foarte mare măsură”, 33,84% – „în mare măsură”, 17,60% – „oarecum”, 27,40% – „în mică măsură”, iar 9,05% – „în foarte mică măsură”.
Un procent de 64,15% dintre subiecţi au spus că le-ar plăcea ca după pandemie învăţarea la distanţă să fie combinată cu metoda faţă în faţă, iar 28% au spus că le-ar plăcea să se revină în totalitate la metoda clasică de învăţare. Întrebaţi cu care dintre platformele video au avut cea mai bună experienţă, 54,57% au menţionat platforma Zoom, 30,26% – Google Meet, şi 8,95% – WebEx.
În opinia majorităţii studenţilor, cadrele didactice au reuşit să se adapteze cerinţelor impuse de predarea la distanţă în foarte mare măsură (23,49%) şi în mare măsură (39,01%).
În ceea ce priveşte gradul de mulţumire de modul în care structurile administrative ale Universităţii din Craiova s-au adaptat la noul context, 36,21% au spus că sunt „foarte mulţumiţi”, 29,63% – „mulţumiţi”, şi 27,21% sunt „nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi”.
28.52% dintre studenţi sunt angajaţi
La întrebarea „Care este situaţia dvs. ocupaţională actuală?”, 28,52% au răspuns că sunt angajaţi, 6,14% nu mai lucrează din cauza pandemiei, iar 44,25% nu au fost niciodată angajaţi.
Cercetarea a vizat răspândirea bolii de Covid-19 şi efectele asupra procesului educaţional; relaţiile interpersonale şi aria socială de comunicare a studenţilor din învăţământul superior; cum trăiesc studenţii din România şi cum apreciază calitatea vieţii lor; cum se raportează studenţii la informaţiile din mentalul public şi din cultura pandemiei de Covid-19 şi la efectele pandemiei asupra stării psihice a studenţilor.
Rezultatele sunt prezentate atât la nivel de universitate, cât şi pe fiecare facultate în parte. Prezentarea grafică şi corelaţiile statistice au fost realizate de drd.Vlad Cioacă. Sondarea opiniei studenţilor s-a realizat în condiţiile dificile ale pandemiei, care a avut un impact emoţional puternic. În acelaşi timp s-a demonstrat utilitatea investigaţiilor sociologice şi rolul lor major în cunoaşterea vieţii sociale, mai ales în vremuri de criză.
La culegerea datelor de teren au participat studenţi şi doctoranzi în sociologie, ilustrând capacitatea de colaborare a acestora cu cadrele didactice chiar şi în împrejurări speciale, generate de fenomenul pandemic.
Modalitatea de colectare a datelor a fost online şi telefonic, marjă de eroare este de +/-3,5%, iar intervalul de încredere de 95%.
