Grupul informal multidisciplinar de profesori seniori ai Universității din Craiova, înființat în 2016 din inițiativa profesorului Constantin Fota, beneficiind de patronajul nemijlocit al rectorului au elaborat un nou volum-studiu numit „Tehnologiile emergente în Oltenia – prezent şi perspective“. Studiul tratează probleme actuale şi perspective economice şi sociale ale Olteniei dar şi ale ţării.
Primul capitol, semnat de profesorul Constantin Fota, cuprinde delimitări conceptuale, metodologice și aplicative , importante nu numai din punct de vedere teoretic, ci şi aplicativ, practic, începând cu definirea termenului de tehnologie emergentă, precum și a criteriilor de calificare ca atare și a tehnologiilor astfel determinate, respectiv: Inteligență artificială (AI),
Procesul robotic al automatizării (RPA), Internetul lucrurilor (IOT), Planificarea resurselor întreprinderii (ERP), Tehnologia registrului distribuit (DLT), continuând cu tratarea metodologiilor utilizate în studiu, respectiv abordarea regiunii de dezvoltare , în cazul nostru Oltenia, ca Sistem complex adaptiv(Teoria complexitățîi și cercetării sistemice) și realizarea Chestionarului structurat (Metodă Delphi ), finalizând cu analiză principalelor tehnologii utilizate în domenii esențiale: energie, agricultură, industrie. Cel de al II -lea Capitol înfățișează in extenso exercițiul realizat după Metoda Delphi și anume Grupul de experți (25 invitați, din care 5 universitari, 5 reprezentanți prefecturi oltene, 10 reprezentanți unități economice din regiune și 5 reprezentanți unități de cercetare și asimilate), cele 10 întrebări din Chestionar și răspunsurile comun agreate după a două rundă de desfășurare a exercițiului.
Problemele actuale şi de perspectivă din Oltenia, pe sectoare de activitate
Cele mai multe capitole, III – VI, din studiu sunt dedicate analizelor sectoriale din Oltenia, în care sunt evidențiate problemele actuale și de perspectivă specifice, prin prisma aplicării tehnologiilor emergente cele mai potrivite. Astfel, în Capitolul al III-lea alocat efectelor creator sau perturbator pe piaţa muncii ale tehnologiilor emergente, profesorii Dumitru Otovescu și Dinică Ciobotea, împreună cu inginerul Constantin Popeci conchid că dezechilibrele pe piața muncii sunt atât de natură cantitativă, cât mai degrabă și calitativă, în sensul că tot mai greu se găsesc pe piața competențe, mai ales pentru noile locuri de muncă, cea ce scoate și mai mult în evidență rolul covârșitor al sistemului de învățământ.
În Capitoplul IV dedicat energiei, subiect devenit exploziv peste tot în lume, datorită problemelor de climă, dar și celor de natură tehnologică, profesorul Gheorghe Manolea pledează pentru o tranziție soft a țării, implicit a Olteniei, bazată pe gaze naturale, către un nou mix energetic axat pe resurse regenerabile și nepoluante, iar șeful de lucrări Laurențiu Ionel Alboteanu și doctorandul Gina Mihaela Lena prezintă două interesante aplicații de tip IOT a celulelor fotovoltaice în energetică Olteniei.
Perspective pentru agricultură şi industrie
Capitolul V se adresează agriculturii unde profesorul Romulus Mocanu, care fundamentează cu argumentele științei și practicii corelația direct proporțională dintre agricultură organică, alimentația sănătoasă și longevitate, convins fiind că Oltenia, dispunând de avantajul abundenței relative de teren de calitate superioară și încă nealterat, printr-un management isteț și tehnologii inteligente poate deveni în scut timp producător și exportator fruntaș de produse agricole naturale și prelucrate din acestea, cu efect multiplicator în PIB – ul regiunii.
Adoptând din mers domeniul „Industrie” și alăturându-l celui care la consacrat, „Industria Financiară”, cum ii place să – l numească, profesorul emerit Marin Opriţescu, după ce face în Cap. VI o analiză SWOT a industriei Olteniei, concluzionează că regiunea se va încadra întrun orizont de timp acceptabil în ansamblul regiunilor care vor face față provocărilor celei de a patra Revoluții industriale, prin asimilarea tehnologiilor emergente și, fără a subestima importanţa IMM – urilor, consideră că sectoare cheie, cum sunt aeronautică, construcțiile navale, industria auto, în general cele care incorporează tehnologii emergente, nu se pot dezvoltă decât în cadrul unor structuri complexe, specifice marilor conglomerate industriale.
Perspectivele în sănătate şi învăţământ
Capitolele VII și VIII abordează două teme sociale nu mai puțin importante decât precedentele, mai ales în aceste nefaste timpuri, sănătate și învățământ.
„Împreună cu colegul de grup, profesorul Petre Rotaru și cu distinșii noștri invitați la Aplicația Metodei Delphi, Seminar și Studiu, profesorii Mihai Ioana, prorector UMF Craiova, director Centrul de Genetică, Dolj și Michael Schenker, director Centrul de oncologie Sf. Nectarie, Craiova, evidențiem în Cap. VII Sănătate că , pe fondul tehnologiilor emergente, fiecare pas în tratamentul medical se reinventează, medicina însăși se transformă, literatură de specialitate conturând două mari schimbări de paradigmă în desfășurare, prima – de la tratarea bolii la îngrijirea sănătății, a doua – de la un sistem retrospectiv, reactiv și generic, la unul prospectiv și personalizat, un prim mare pas în aceste direcții fiind diagnosticarea cât mai precoce, proces stimulat de implicarea în medicină a marilor companii tehnologice.
Împreună cu colegii de Grup, profesor emerit Constantin Niculescu și profesoară emerită Emilia Parpala – Afâna, după mai multe dezbateri remarcăm în Capitolul VIII că și în învățământ se pune tot mai mult problema schimbării de paradigmă – de la meserie la portofoliu de abilitați și competențe, printre acestea figurând capacitatea de a rezolva probleme complexe, gândire critică, capacitatea de a gândi logic și coerent, creativitate, capacitatea de colaborare, inteligență emoționala, abilitatea de analiză rapidă și de a lua decizii corecte, raționament algoritmic, programator și i digitalizat flexibilitate cognitivă, capacitatea de acționa simultan cu mai multe concepte. Sistemul de învățare va fi, de asemenea, radical modificat, prin folosirea largă a tehnologiilor relatații virtuale și realității augmentate”, a precizat prof.univ.dr. emerit Constantin Fota.
Studiul va fi editat la editura Universitaria
Ultimele două capitole de încheiere ale Volumului Studiu sunt succinte și se prezintă prin chiar titulatura lor: Cap. IX Succinte concluzii și Proiecte de cercetare viitoare, Cap. X Grupul de profesori seniori și Impresii. „În loc de încheiere, redau o ultima impresie a unui fost coleg de servici, John Gionea, în prezent profesor pensionar al Universitățîi din Melbourne: „Să va spun sincer, discuția despre Tehnologii Emergente în Oltenia mi s–a părut, fără să mă consider un l specialist în domeniu, puțîn cam …airy fairy.
Dar știrile recente despre locomotivele electrice din Craiova în Suedia și alte țări mi – au readus optimismul în legătură cu viitorul tehnologic al Olteniei”. Vorbind numai de cazul în speța, ce nu mai știe colegul meu, dar află acum, este că unul dintre directorii Softronic ( nu Electroputere ), actualul producător oltean de locomotive electrice, ing. Ion Girnita a fost un participant activ la Chestionarul nostru după Metodă Delphi, cu această ocazie informându – ne că fabrică să folosește tehnologii emergente în producerea locomotivelor, respectiv tehnologia Procesul robotic al automatizării (RPA) – 3D Printing în producerea caroseriei metalice a locomotivelor”, a mai precizat prof.univ.dr. emerit Constantin Fota.-
Volumul Studiu „Tehnologiile emergente în Oltenia – prezent şi perspective” va fi editat la „Universitaria” cu sponsorizarea Fundației „Constantin Botea” în 150 exemplare, care vor fi distribuite cu titlu gratuit persoanelor juridice și fizice interesate prin Secretariatul FEAA.
