Conducerea sindicatului ”Spiru Haret” Dolj atrage atenția că protestele din sistemul de învățământ vor continua pentru că Educația este subfinanțată de ani buni, iar efectele sunt din ce în ce mai vizibile: mulți profesori trăiesc la limita sărăciei și au ajuns să părăsească sistemul, la catedră sunt și pensionari cu vârste chiar de peste 80 de ani, 3% dintre profesori sunt necalificați, iar în următorii 10 ani jumătate dintre profesorii de azi se vor pensiona. Conducerea sindicatului ”Spiru Haret” Dolj mai spune că din raportul privind starea învățământului pe 2022 se văd clar rezultatele subfinanțării și în rândul elevilor: abandonul școlar este destul de ridicat, iar mii de elevi nu pot promova examenele naționale.
Vor continua protestele
Protestele din sistemul de învățământ continuă, anunță reprezentanții sindicatului ”Spiru Haret” Dolj care spun că de mai bine de un an și jumătate sunt în negocieri cu Guvernul.
”De mai bine de un an și jumătate am desfășurat nenumărate forme de protest: negocieri, proceduri de soluționare a litigiilor, medieri, petiții, pichete de protest, miting, grevă japoneză, grevă de avertisment și, din păcate, acestea se vor prelungi în condițiile în care vom constata în continuare o lipsă a implicării Guvernului în vederea identificării unor soluții la revendicările noastre aflate pe masa echipei de la Palatul Victoria și la care ar fi trebuit să avem un răspuns conform angajamentelor”, a precizat Nicușor Cotescu, președintele sindicatului ”Spiru Haret” Dolj.
Salarizarea a rămas blocată la nivelul anului 2020
Una dintre nemulțumiri o constituie salarizarea.
”Colegii noștri au ajuns la limita sărăciei, au ajuns să trăiască cu mare greutate de la o lună la alta făcând mari sacrificii în condițiile în care salarizarea a rămas blocată la nivelul anului 2020,când ar fi trebuit să fie aplicată integral legea salarizării. Pentru o protecție socială reală, de peste doi ani de zile ar fi trebuit să avem indexări salariale ce ar fi trebuit să țină pasul cu inflația cu două cifre, inflație care ne influențează viața de zi cu zi prin prețul la alimente, medicamente și combustibili care au explodat, prin ratele la bănci care s-au dublat, chiar triplat. În schimb am primit doar restanțe, cu picătura”, a mai precizat președintele sindicatului ”Spiru Haret” Dolj.
Efectele subfinanțării în raportul privind starea învățământului din 2022
Liderii de sindicat atrag însă atenția și asupra efectelor pe care le-a a avut în timp lipsa banilor în sistemul de învățământ, aratând spre abandonul în creștere dar și performanțele scăzute ale elevilor.
”Semnalele noastre de alarmă transmise pe toate căile au rămas fără ecou. Când am cerut banii care se cuvin Educației, am cerut pentru rezolvarea majorității problemelor din sistem, nu numai pentru salarizare. Raportul recent privind starea învățământului din România pe 2022 nu vine decât să confirme o realitate sumbră, ne-am pierdut drumul! Subfinanțarea cronică a Educației a condus la surprize de proporții pe toate planurile.
În 2010 intrau în clasa I – 203.926 de copii. Dintre aceștia au mai ajuns în clasa a IV-a 193.603 copii, iar clasa a VIII-a a fost absolvită de 170.528 de elevi. S-au înscris la Evaluarea Națională 2018 un număr de 150.603 de elevi, 56,1% erau din urban și 43,9% din rural. La examenul de bacalaureat s-au înscris 111.329 de elevi din generația curentă, au promovat examenul 89.054 de tineri, din care din generația curentă 84.880, 41,6 % față de câți elevi s-au înscris în clasa a I-a. Lipsa resurselor financiare care să dezvolte programe, noi departamente sau instituții care să preia problemele legate de abandonul școlar au condus și vor conduce la astfel de rezultate”, a mai precizat Nicușor Cotescu, președintele sindicatului Spiru Haret Dolj.
”Finanțarea per elev nu asigură nici o dezvoltare”
Din datele sindicaliștilor, din 2010 până în prezent, 16 miniștri ai Educației au ocupat fotoliul din sediul de pe str. Gen. Berthelot, iar din 2011 se dă derogare de la an la an la celebrul articol 8 din Legea Educației, care prevede alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educație. Educația a pierdut astfel 100 de miliarde de euro. Alocarea bugetară raportată la P.I.B. din 2010 până în prezent s-a situat între 3,5% și 2,1%, spun liderii de sindicat. ”Finanțarea per elev e pe avarie, nu asigură nicio dezvoltare, nicio motivare, niciun viitor. Ce strategie pe termen mediu și lung avem? Și noi vrem să lucrăm în școli mai bune, în campusuri școlare, atractive atât pentru elevi, cât și pentru noi”, a precizat președintele sindicatului ”Spiru Haret” Dolj.
Salariile din școli și grădinițe
Conducerea sindicatului ”Spiru Haret”Dolj dezvăluie salariile din învățământul preuniversitar, care la debutanți pornesc de la 2.900 de lei net, iar un director de liceu are un salariu de 4.500 lei net .
”Grila de salarizare din România este de 1 la 12. Directorii, profesorii și personalul auxiliar sunt situați între 1,76 și 2, 49. Legea salarizării care ar fi trebuit aplicată încă din 1 septembrie 2020, nu e aplicată integral nici azi pentru personalul nedidactic, spun sindicaliștii.
Dacă este să facem o analiză a motivării și respectului salariaților din sistemul de învățământ, vom constata că un profesor debutant are un venit net de aproximativ 2.900 de lei, cu tot cu sporul de suprasolicitare neuropsihică de 10%, iar un cadru didactic în prag de pensie este remunerate cu circa 4.200 de lei. Acești colegi urmează 5-6 ani de facultate, licență și master, și ulterior, pentru promovarea în carieră, susțin încă 10 ani de zile concursuri și examene naționale cu o exigență pe care nu prea o găsești în alte domenii, precum și toată viața nenumărate alte mastere, reconversii, cursuri multe din bani personali. Un director de liceu mare, cu complexitate primește o retribuție de circa 4.500 de lei net, iar un director de școală gimnazială din rural circa 3.900 de lei”, a precizat președintele sindicatului ”Spiru Haret”.
Pentru contabili și secretari, salariile nu au fost majorate de 4 ani
Și la celelalte categorii de personal din unitățile școlare, salariile nu ar mai fi fost majorate de 4 ani.
”O situație de desconsiderare o regăsim și la contabilul-șef sau secretarul-șef, unde salariul, în funcție de unitate, este cuprins între 3.050 și 3.450 de lei net la un volum de muncă ce a crescut pentru toți angajații exponențial și în condițiile în care pentru funcțiile de conducere, directori, secretari și contabili salarizarea nu a mai suportat intervenții de peste 4 ani. Personalul din învățământ nu beneficiază de indemnizații de Crăciun, de Paște sau alte asemenea și nici de vreun spor de calculator, condiții vătămătoare, antenă, praf, complexitate, așa cum beneficiază alte categorii”, a mai precizat președintele sindicatului ”Spiru Haret”Dolj.
Școlile apelează la necalificați și la profesori de peste 80 de ani
La nivel național, unitățile școlare se confruntă chiar cu un deficit de dascăli, atrag atenția liderii de sindicat.
”La nivel național, circa 3% dintre cei care intră la clasă să predea sunt necalificați. Ce ar însemna ca în sala de operație să intre un chirurg necalificat? Circa 3% dintre profesori au împlinit vârsta standard de pensionare, peste 65 de ani, dar activează încă în sistem, iar 1% sunt chiar pensionari chemați să predea din lipsă de personal în multe zone deficitare. Avem la catedră dascăli și de peste 80 de ani! Circa 50% dintre profesori se vor pensiona în următorii 10 ani, iar întrebarea firească este ce punem în loc?Resursa umană din unitățile de învățământ reprezintă interfața societății, a viitorului cu elevul, cu părintele, reprezintă școala însăși. Prin resursa umană se aplică reformele, politicile educaționale, motivați-o!”, este mesajul conducerii sindicatului ”Spiru Haret”.
E altfel, sindicaliștii întreabă guvernanții, dacă în situația actuală ar avea un copil, l-ar încuraja să devină profesor?
