Un elev din Dolj, olimpic la geografie a transmis o scrisoare-manifest către ministrul Educaţiei, Daniel David, în legătură cu noile planuri-cadru propuse pentru programa școlară, aflate în dezbatere, care propun, printre altele, scoaterea acestei discipline şi a istoriei din trunchiul comun. „Nu pot rămâne decât perplex în fața presupusei lipse de gândiri critice din studiul geografiei”, spune elevul.
Olimpicul crede că elevii vor alege materii mai uşoare, în detrimentul celor utile
El se arată sceptic cu privire la flexibilizarea programei şi crede că, atunci când vor avea posibilitatea să îşi aleagă materiile, elevii vor opta mai degrabă pentru facil decât pentru util, o alegere care vine ca o consecinţă a indiferenței majorităţii faţă de calitatea educației.
„Consider că majoritatea procedurilor realizate în vederea modernizării educației marșează într-o direcție opusă progresului, în care individul este îndreptățit în complacere, imposibil de învinuit fiind tocmai cei ce declanșează această decadență.”
„Modernizarea educaţională”, echivalentul adoptării ignoranţei ca politică de stat
„Parcursul României spre modernizare educațională, proces la care participă planurile-cadru, este echivalentul adoptării ignoranței ca politică de stat”, tranşează acesta.
Olimpicul vorbeşte în scrisoarea sa şi despre riscul afundării în ignoranţă odată cu scoaterea istoriei din trunchiul comun, de discrepanțele dintre conținuturile manualelor și realitate, dar şi de neajunsurile unor sisteme educaţionale occidentale pe care România vrea să le urmeze. În final, acesta îl întreabă pe ministrul Educaţiei: „Doriți să îngrijiți poporul nostru, sau intenționați să continuați seria celor 35 de ani de gropari?”.
„Ce nu doriți să înțelegem, domnule Ministru?
„Având în vedere rolul fundamental pe care geografia îl îndeplinește, ca obiect de studiu, eliminarea acesteia din Trunchiul Comun va conduce, eventual, la așa-numita catastrofă intelectuală pe plan național. Eliminarea geografiei din studiul comun al ultimilor doi ani de liceu, în care dezvoltarea psihică a adolescentului atinge punctul maxim, trecând pragul maturității, lasă de înțeles că aceste competențe nu se înscriu în rândul celor dorite pentru generațiile viitoare. Eliminând percepția asupra prezentului, nu putem prefigura viitorul, astfel că sunt nevoit să deduc singur faptul că nu trebuie să înțelegem, și, implicit, să decidem, viitorul ce ni se așterne. Ce nu doriți să înțelegem, domnule Ministru?”, întreabă acesta în ampla scrisoare în care aduce mai multe argumente cu privire la importanţa disciplinei şi demontează perspectiva experţilor în educasţie care, spune el, au decis să restrângă, de exemplu, definiția geografiei la „o materie plictisitoare”.
În opinia elevului, geografia constituie sinteza cunoașterii științifice, începând cu „originile planetei pe care trăim” şi „melanjul fin de factori ce o modelează, explicând dinamica faunei și florei relativ la mediile lor de viață și, nu în cele din urmă, finalizând cu omul, impactul său asupra planetei și efectele intervențiilor sale”.
Geografia mediului caută să dea elevului înțelegerea cel puțin elementară a situației curente pe plan politic și ecologic, pentru a putea jalona gama de fenomene cu care se confruntă umanitatea în vremurile noastre, sau care amenință să se dezlănțuie în viitor, atrage atenţia olimpicul. Totodată, mai scrie elevul în manifestul său, geografia oferă contextul necesar înţelegerii unor fenomene precum globalizarea sau schimbările climatice. Geografia „nu se limitează la întipărirea unor simple denumiri în mintea individului”.
CITEŞTE ŞI: Nemulţumiri la Colegiul Carol I după un dezastru la simulări
Un scut împotriva dezinformării
Acesta consideră că geografia asigură baza informaţională pentru înţelegerea unor concepte care îl pot proteja pe individ în faţa dezinformării şi propagandei. „Globalizarea, încălzirea globală, deșertificarea sau sistemul geopolitic mondial, printre altele, sunt concepte vădit necesare oricărui cetățean al unui stat liber, cu adevărat democratic,asimilarea lor fiind simbol al individului conștient, care caută progresul național și uman. De ce? Deoarece omul capabil să înțeleagă realitatea și să gândească pragmatic nu poate fi părtinitor nici unor fabulații, făcându-l imun în fața dezinformării, și nici comodității, făcându-l imun și în fața propagandei.”
Elevul aduce în discuţie şi istoria, aflată pe lista materiilor eliminate din trunchiul comun
Elevul vorbeşte şi despre riscurile la care sistemul educaţional este expus odată cu eliminarea istoriei din trunchiul comun.
„Dacă geografia ne explică prezentul în expresie materială a tot ceea ce a rămas din trecut, istoria posedă substanță covârșitor umanistă, însă nu total, punând, în ansamblu, povestea umanității. Povestea, pentru a putea fi înțeleasă ca atare, necesită un fir narativ care păstrează coerența logică și cronologică a evenimentelor. Pe acest principiu, istoria predată în școli prezintă o anumită ciclicitate. Din ruptura continuum-ului temporal reies, în clasele XI-XII, două materii: Istoria evreilor și a Holocaustului, respectiv Istoria comunismului în România (…) introducerea acestor discipline ar putea fi realizată cu ajutorul unor ore suplimentare de istorie, în anii de studiu aferenți. Cu toate acestea, este propusă o reducere a numărului de ore, iar percepția elevului asupra trecutului își pierde coerența. Dacă eliminarea geografiei produce deconectarea de prezent, eliminarea istoriei, reiterez, în perioada critică dezvoltării tânărului, produce și demontarea trecutului”.
O societate „ca o busolă fără ac”
Scoaterea istoriei şi geografiei din trunchiul comun va duce la o societate „ca o busolă fără ac”, crede elevul.
„Domnule Ministru, care considerați că este rolul istoriei în societate? Geografia și istoria construiesc ansamblul celor două coordonate de care nu ne putem debarasa. Ca o busolă fără ac, societatea noastră riscă să rămână tocmai fără acest canvas fundamental, prin care ar trebui să nu uităm și să nu repetăm greșelile trecutului. În lipsa lui, riscăm să repetăm, nebunește și mecanic, aceleași erori, la infinit.”
„Cultura dezvoltării multilaterale pare a fi întocmai cea în detrimentul căreia se lucrează în propusele planuri-cadru”, adaugă acesta, care se arată sceptic cu privire la flexibilizarea programei şcolare prin lăsarea la latitudinea elevului a alegerii anumitor discipline. „Experiența proprie îmi dictează să raționez că elevii vor opta pentru facil, ci nu pentru util, la momentul flexibilizării, întrucât produsul celor 35 de ani de ‘reforme’ capătă o formă concretă prin indiferența crasă a majorității față de calitatea educației.”
Scheletul din dulapul poporului român
În finalul scrisorii, elevul transmite, simbolic, o strofă din poezia „Scrisoarea III”, de Mihai Eminescu, „adeseori considerat scheletul din dulapul poporului român”.
Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece,
Vă mirați cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela,
Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?
Prea v-ați atătat arama sfâșiind această țară,
Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară,
Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteți – niște mișei!
Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
Scrisoarea integrală transmisă de elev poate fi citită mai jos.
