Creditul otrava

Bancile ofera mai multe categorii de credite pentru fiecare tip de afacere care se deruleaza intr-o economie de piata. Daca insa creditul solicitat nu este potrivit pentru un anumit tip de afacere, atunci contractarea unui imprumut bancar are efecte dezastruoase pentru firma. Un astfel de credit are efectul unei otravi care actioneaza lent si sigur. Cind cred ca au gasit o afacere din care se poate cistiga rapid, societatile comerciale supraevalueaza capacitatea afacerii si apeleaza la un credit pe care prefera sa-l obtina mai usor. Refuza astfel, sub pretextul lipsei de timp, sa intocmeasca o documentatie in bata careia bancile sa acorde creditul care se preteaza cel mai bine afacerii. In felul acesta, se apeleaza in mod pagubos la credite pe termen scurt pentru finantarea unor investitii pe termen lung, la credite in valuta in perioade in care cursul valutar creste foarte mult, la credite in lei si valuta in locul scrisorilor de garantie pentru care s-ar plati doar comisioane si nu dobinzi, la credite descoperite de cont pe o perioada de cel mult 30 de zile cind in spatele afacerii sta doar cuvintul dat al unui partener de afaceri etc.

Cind afacerea nu mai merge, firma solicita din nou finantare, dar are surpriza sa fie refuzata. Inregistrarea creditului in balanta de verificare a societatii deterioreaza indicatorii economico-financiari, creditul figurind ca o datorie a firmei. Indicatori ca lichiditatea, solvabilitatea, gradul de indatorare generala, acoperirea dobinzii se depreciaza, iar bancile devin rezervate in acordarea unui alt tip de credit. Decalajele care apar ulterior intre incasarile previzionate ale firmei si cele reale, deprecierea indicatorilor economico-financiari, pierderea unor furnizori traditionali sint doar efectele folosirii unui tip de credit necorespunzator.

In conditiile in care finantarea se intrerupe si cind afacerea da rateuri, societatile pot ajunge in pragul falimentului.