5.5 C
Craiova
sâmbătă, 23 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalRaportul KATZMAN (II)

Raportul KATZMAN (II)

AL-Qaida – Reteaua lui Osama bin Laden

De acum sase ani, Al-Qaida (termen arab care inseamna „baza“), reteaua lui bin Laden, s-a transformat dintr-o amenintare regionala la adresa trupelor americane din Golful Persic intr-o amenintare globala impotriva cetatenilor si intereselor nationale americane. In construirea retelei sale, bin Laden a reunit citeva grupari islamice radicale de diferite nationalitati pentru a actiona in vederea atingerii unui scop comun, expulzarea oricari forme de influenta sau control nonmusulman de pe teritoriile locuite de musulmani. Ideologia retelei, exprimata in diferite declaratii semnate de bin Laden sau de aliatii sai, a facut ca bin Laden sa sprijine luptatorii islamici sau teroristii care luptau impotriva fortelor sirbe in Bosnia; impotriva fortelor sovietice care au luptat in Afganistan si acum impotriva trupelor rusesti, in Cecenia; impotriva controlului exercitat de India asupra unei parti a Casmirului; impotriva guvernelor laice sau prooccidentale din Egipt, Algeria, Arabia Saudita si Uzbekistan ; impotriva trupelor sau cetatenilor americani din Golful Persic, Somalia, Yemen, Iordania si impotriva teritoriului SUA.

Coloana vertebrala a retelei disidentului saudit o reprezinta relatia ideologica si personala dintre voluntarii arabi, lupta impotriva ocupatiei sovietice a Afganistanului (1979-1989). Pe plan financiar, se bazeaza pe averea personala a lui bin Laden, estimata la 300 de milioane de dolari, dar primind si finantari din alte surse. Al-Qaida cuprinde acum membrii sau factiuni ale celor mai mari organizatii militante islamice, inclusiv din Al-Jihad sau Grupul Islamic din Egipt, din Grupul armat islamic din Algeria, din Harakat ul-Mujahidin din Pakistan, din Miscarea Islamica din Uzbekistan si din grupurile opozitiei din Arabia Saudita. Se spune ca reteaua are si legaturi cu miscarea separatista Abu Sayaf din Filipine. Cu toate ca exista putine legaturi evidente cu Hamas, bin Laden este un discipol al dr. Abdullah al-Azzam, un palestinian de origine iordaniana care a avut un rol deosebit atit in fondarea Hamas, cit si a retelei Al-Qaida. Ca urmare a nivelului sau scazut de activitate precedent, Al-Qaida nu a fost discutata in rapoartele „Caracteristicile terorismului“ pina in anul 1993. In acel an, chiar daca nu precizeaza numele gruparii, raportul mentioneaza ca mai multe mii de musulmani nonafgani au luptat in razboiul impotriva sovieticilor si a guvernului afgan procomunist in perioada 1979-1992. Cu toate ca miscarea Talibanilor din Afganistan, care controleaza 90% din teritoriul tarii, ofera refugiu lui bin Laden si subordonatilor sai, bin Laden nu pare sa actioneze in numele talibanilor sau viceversa.

Reteaua lui bin Laden este legata de mai multe acte de terorism. Insusi bin Laden a fost condamnat in SUA pentru implicarea directa in mai multe dintre aceste actiuni. Iata citeva dintre ele:

Bin Laden si-a asumat responsabilitatea pentru incercarea de atentat cu bomba din decembrie 1992 impotriva a 100 de membri ai fortelor aeriene americane in Yemen – aflati acolo pentru a sprijini operatiunea ONU de ajutor umanitar din Somalia („Operation Restore Hope“). Nu au existat victime.

In interviuri de presa, bin Laden a declarat ca a livrat arme militiilor antiamericane din Somalia in perioada operatiunii RESTORE HOPE si ca membri ai organizatiei sale au luptat in Somalia contra trupelor americane. Cooperarea sa cu militiile somaleze pare sa-i fi intarit parerea ca terorismul si conflictele „folosind tehnologie simpla“ pot face ca SUA sa se retraga din misiuni militare externe.

Cei patru cetateni sauditi care au recunoscut implicarea lor in atentatele cu bombe impotriva unei baze militare americane de antrenament din Riad, Arabia Saudita, la 13 aprilie 1995, au admis public la televiziunea saudita ca au fost inspirati de bin Laden si de alti radicali extremisti. Trei dintre cetatenii respectivi erau veterani ai conflictelor din Afganistan, Bosnia si Cecenia.

Conform Raportului „Caracteristicile terorismului“ din 1997, membri ai organizatiei lui bin Laden ar fi sprijinit tentativa de asasinat impotriva presedintelui Mubarak in Etiopia, initiata de Grupul Islamic in iunie 1995.

Nu exista dovezi directe ca bin Laden a fost amestecat in atentatul cu bomba de la World Trade Center din februarie 1993. Cu toate acestea, Raportul din 1999 afirma ca gruparea lui bin Laden a fost responsabila de a fi organizat o serie de comploturi in Asia conduse de Ramzi Ahmad Yusuf care a fost mai apoi arestat in Pakistan, adus in SUA si condamnat in noiembrie 1997 pentru a fi conceput atentatul de la World Trade Center. Comploturile din Asia, toate esuate, au avut ca scop: asasinarea Papei in perioada vizitei sale din 1994 in Filipine si a presedintelui Clinton, tot in Filipine, la inceputul anului 1995; atentate cu bombe impotriva ambasadelor SUA si Israelului din Manila la finele anului 1994 si atentate cu bombe la bordul unor zboruri transpacifice ale unor companii aviatice americane.

Atentatele cu bombe din 7 august 1998 impotriva Ambasadelor SUA din Kenya si Tanzania, in care au fost ucise 224 de persoane, dintre care 12 cetateni americani, au avut loc la doar sase luni dupa ce bin Laden formulase amenintari deschise si repetate, inclusiv o luare de pozitie din februarie 1998, in care chema la uciderea soldatilor sau civililor americani pretutindeni in lume. In ziua de 20 august 1998, SUA au lansat rachete de croaziera impotriva bazelor de antrenament ale lui bin Laden din estul Afganistanului, fondate pe evidentele detinute privind implicarea sa in atentatele respective. SUA au decis si lovirea unei intreprinderi de produse farmaceutice din Sudan despre care Administratia afirma ca are legaturi cu bin Laden si ca producea arme chimice. Oficialii americani afirma ca scopul bombardamentelor era de a distruge planificarea unui nou atac. Pentru presupusul rol jucat in bombardamente, 17 presupusi membri ai al-Quaida, inclusiv bin Laden, au fost pusi sub acuzatie de catre o instanta judecatoreasca americana. Patru dintre cei sase aflati in arest au fost judecati si condamnati ; trei se afla in stare de arest in Marea Britanie.

In decembrie 1999, autoritatile politienesti din Statele Unite si Iordania au descoperit si impiedicat doua presupuse comploturi – unul in Statele Unite si unul in Iordania – indreptate impotriva cetatenilor americani care sarbatoreau Anul Nou. Complotul din Statele Unite, prin care s-ar fi bombardat Aeroportul International de la Los Angeles, a fost organizat de catre un grup pro-bin Laden, de membri ai Grupului Armat Islamic Algerian veniti din Canada. In iunie 2000, in Iordania, au fost judecati 28 de oameni care se presupune ca planificasera un atac asupra turistilor prezenti in aceasta tara cu ocazia festivitatilor mileniului, dar 15 dintre cei acuzati se afla inca in libertate. De asemenea, in iunie 2000, Libanul a pus sub acuzare 29 de presupusi adepti ai lui bin Laden pentru a fi planificat atacuri teroriste in Iordania. Prezenta unor celule ale organizatiei bin Laden in Iordania si Liban, alaturi de arestarea de catre israelieni a unor persoane acuzate de a fi membri ai organizatiei operind in zona Gaza, sugereaza ca al-Quaida ar putea planui acte de terorism in legatura cu revolta palestiniana.

„Raportul privind caracteristicile terorismului“ pe anul 2000 afirma ca „sprijinitori“ ai lui bin Laden sint suspecti de a fi participat la atentatul cu bombe din 12 octombrie 2000 impotriva distrugatorului USS Cole in Portul Aden din Yemen. Explozia a produs daune majore navei, a ucis 17 marinari si a ranit 39.

Din momentul loviturilor de raspuns ale SUA impotriva bazelor din Afganistan si a fabricii de medicamente din Sudan, conducatorii talibani au incercat sa se disocieze de bin Laden, afirmind ca el nu s-ar mai afla in tara. Cu toate acestea, oficialii talibani au respins numeroasele cereri americane de extradare, afirmind ca SUA nu au oferit dovezi convingatoare asupra implicarii lui bin Laden in acte teroriste antiamericane. In plus, adaugindu-se surselor de ingrijorare americane, se stie ca mai multe sute de arme antiaeriene individuale de tip „Stinger“ se afla in Afganistan si ca datorita resurselor financiare de care dispune, bin Laden este extrem de probabil sa fi si achizitionat multe dintre ele. Oficialii americani afirma ca luptatorii lui bin Laden au facut exercitii cu arme chimice si s-ar putea sa incerce sa cumpere arme nucleare sau alte mijloace de distrugere in masa. Din aceste date, este rezonabil sa credem ca organizatia lui bin Laden poseda cel putin o capacitate de lupta rudimentara cu arme chimice.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS