La Bucuresti, in zilele de 25 si 26 octombrie, se vor desfasura lucrarile celei de-a doua Conferinte regionale pentru sud-estul Europei, eveniment politic major si semnificativ chiar la nivelul intregii Uniuni Europene, in organizarea Comisiei Europene si a Bancii Mondiale, in asociere cu coordonatorul special al Pactului de Stabilitate, Bodo Hombach, si cu autoritatile romane. Reuniunea va fi coprezidata de Chris Patten, comisarul european pentru relatii externe, si Johannes Linn, vicepresedintele Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala. Cu acest prilej, Comisia Europeana va prezenta un raport asupra Procesului de Stabilizare si Asociere, iar Banca Mondiala si Fondul Monetar International vor prezenta un document de sinteza asupra progreselor economice inregistrate in regiune din momentul initierii Pactului de Stabilitate. Inaintea inceperii reuniunii de la Bucuresti, dl. Bodo Hombach a tinut sa prezinte obiectivele strategice pe care si le propune conferinta, intr-un interviu in exclusivitate pentru ziarul nostru.
– Ce anume asteptati de la Conferinta de la Bucuresti? Prin ce se va deosebi ea de celelalte reuniuni internationale de acest gen?
– Conferinta Regionala de la Bucuresti, care se va desfasura in zilele de 25 si 26 octombrie, a fost gindita pentru a demonstra continuitatea sprijinului politic si financiar pe care comunitatea internationala il ofera procesului de reforme din Europa de sud-est. Iata de ce este vorba despre o conferinta la nivel ministerial. Nu este o conferinta a donatorilor de tip traditional, ci se va constitui intr-un prilej pentru institutiile internationale si pentru ceilalti membri ai Pactului de Stabilitate de a-si prezenta planurile lor de activitati viitoare in regiune, inclusiv angajamentele lor financiare. Conferinta se va concentra pe urmatoarele tematici:
– prezentarea strategiilor Pactului de Stabilitate si estimarea viitoarelor proiecte din cadrul tuturor celor trei mese de lucru ale Pactului de Stabilitate, care au gasit o finantare completa;
– explorarea unor modalitati pentru ca Pactul de Stabilitate sa promoveze mai multe activitati in sectorul privat, sa imbunatateasca mediul de afaceri si sa creasca nivelul investitiilor straine directe;
– sa promoveze pe viitor un nivel mai ridicat de cooperare la nivelul regiunii;
– sa foloseasca Pactul de Stabilitate drept parte a eforturilor de integrare mai ample a tarilor din regiune in cadrul structurilor europene si euroatlantice.
– In contextul international din acest moment, cind se recunoaste in mod deschis prezenta unei recesiuni economice, nu credeti ca apare primejdia reala de a vedea ca tarile donatoare sint putin mai reticente in a-si exprima viitoare angajamente financiare ferme?
– Nu. Nu cred ca exista o asemenea primejdie. De fiecare data cind lista prioritatilor comunitatii internationale este zguduita de vreun eveniment, veti gasi oameni care se tem ca, din momentul respectiv, nimeni nu le va mai oferi sprijin. Dar acest lucru nu corespunde realitatii. Daca privim la ceea ce s-a petrecut in zona Europei de Sud-Est, vedem angajamentele luate de UE fata de Romania si Bulgaria, angajamente in valoare de sute de milioane de euro, ca asistenta pentru perioada de preaderare. Daca ne referim la cele cinci tari din cadrul Procesului de Stabilizare si Asociere, vedem ca UE a alocat 4,5 miliarde de euro in contextul programului CARDS pentru perioada 2001 – 2006. As vrea sa reamintesc prima Conferinta regionala care a avut loc in martie 2000, atunci cind
s-a exprimat un angajament financiar in valoare de 2,4 miliarde de euro. In martie 2001, erau deja demarate peste 80% din asa-numitele „Quick Start Projects“, finantate direct din acesta suma de 2,4 miliarde.
– Raminind in spatiul aceleiasi intrebari, pentru a fi si mai precisi, ati avut discutii cu partenerii americani privind viitoarea lor prezenta in Balcani? Aceasta intrucit, chiar si in trecut, au existat momente in care pareau sa fie destul de putin entuziasti. Acum, care sint motivele care va fac sa credeti ca se vor angaja intr-o sustinere masiva a viitoarelor proiecte din cadrul Pactului de Stabilitate?
– Vom colabora in continuare foarte strins cu SUA, in cadrul efortului nostru comun de a aduce pacea si stabilitatea in Europa de Sud-Est. Cu toate ca administratia americana are in prezent alte prioritati evidente dupa atacurile teroriste din 11 septembrie, autoritatile americane au spus ca vor sprijini in continuare eforturile noastre si se vor implica activ in Pactul de Stabilitate. Indicatiile preliminare sint ca SUA isi vor anunta intentia de a oferi, cu ocazia Conferintei de la Bucuresti, un sprijin semnificativ pentru activitatile legate de Pactul de Stabilitate, un sprijin comparabil cu nivelurile anterioare ale contributiilor lor. In acelasi timp, e nevoie sa recunoastem faptul ca Europa de Sud-Est reprezinta o zona in care UE trebuie sa manifeste o prezenta conducatoare puternica, in paralel cu un sprijin american semnificativ. Pactul de Stabilitate ofera un cadru unic pentru indeplinirea acestui deziderat. In acelasi timp, Pactul de Stabilitate ofera si altor tari care nu sint membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Japonia, Canada, Rusia, Elvetia, Norvegia, si unor institutii precum Banca Mondiala sau BERD posibilitatea de a-si aduce propriile lor contributii substantiale.
– Care sint marile proiecte pe care le veti prezenta la Bucuresti si pentru care veti solicita un sprijin financiar din partea donatorilor?
– Permiteti-mi sa revin la afirmatia mea anterioara. Bucurestiul nu va reprezenta o conferinta traditionala a donatorilor, ci merge cu mult mai departe de acest lucru, oferind o platforma politica. In urma cu doar doi ani, dialogul politic dintre tarile din regiune lipsea, iar acum este pe deplin stabilit. Acest lucru reprezinta o mare realizare, iar Conferinta de la Bucuresti va oferi o platforma pentru dialogul politic. Iata de ce, in acelasi timp, va fi vorba si despre o conferinta politica. Iar cu aceasta ocazie se vor adopta strategii si donatorii isi vor exprima angajamentele in raport cu aceste strategii. Institutiile financiare internationale vor prezenta o lista completa de proiecte regionale de infrastructura care au deja o finantare completa si vom prezenta si noi instrumente pentru atragerea unor angajamente din sectorul privat.
– Nu demult, la Bruxelles, ati subliniat nevoia de a se construi mai mult pe dimensiunea politica a Pactului de Stabilitate. Concret, cum anume vreti sa se continue, la Bucuresti, aceasta constructie de dimensiune politica si ce rezultate vreti sa obtineti in acest sens?
– Este perfect adevarat si in acest sens concepem acum reuniunea de la Bucuresti. Dupa ultima conferinta regionala au aparut multe initiative care au o dimensiune cu adevarat regionala. Liberalizarea comertului, reintoarcerea in Bosnia, Croatia si Iugoslavia a refugiatilor si persoanelor care si-au deplasat provizoriu domiciliul, initiativa asupra migratiei si dreptului de azil, cooperarea intre diverse tari la nivelul politiilor, initiativa anticoruptie sint doar citeva dintre acestea. Toate acestea, pe termen lung, sint la fel de importante ca si constructia de infrastructuri – subiectul pe care se insista atit de mult in mass-media deoarece implica sume mari de bani. Daca luam exemplul Europei Occidentale, vedem ca aceasta parte a Europei a devenit bogata in anii ’60 si ’70 pe baza comertului liber si nu prin investitii facute de guverne! Iata de ce nu stiu daca pot gasi suficiente cuvinte potrivite pentru a sublinia indeajuns cit de importanta este cooperarea regionala pentru dezvoltarea economica a zonei. Conferinta va avea acest scop.
– Cum vedeti implicarea Pactului de Stabilitate in campania mondiala impotriva terorismului in actiunile declansate in acest sens la nivelul UE?
-Imediat dupa ingrozitoarele evenimente din 11 septembrie din SUA, masa de lucru nr. 3 din cadrul Pactului de Stabilitate a initat consultari printre tarile din regiune pentru a analiza aceste probleme. Ne asteptam ca subiectul acesta sa fie discutat si in cadrul Conferintei de la Bucuresti. Doresc sa va reamintesc faptul ca printre activitatile curente ale Pactului se numara si cooperarea transfrontaliera in domeniul politiei si lupta impotriva coruptiei si traficului de persoane. Aceste proceduri sint foarte asemanatoare cu tipul de cooperare necesar in lupta impotriva terorismului. Repet, la nivelul demersului regional, Pactul de Stabilitate a pus deja jaloanele fundamentale pentru acest tip de actiune.
