Bodo Hombach, coordonatorul special al Pactului de Stabilitate: Rezultate politice remarcabile pentru Romania

– Dupa o conferinta ca aceea de la Bucuresti, este esential sa se vada si care sint rezultatele concrete. Dupa parerea dumneavoastra, care sint acestea si care este pozitia actuala a Romaniei?

– Rezultatul Conferintei de la Bucuresti ar trebui sa insemne – si asa se va si intimpla – o colaborare si mai strinsa intre toate tarile din regiune si un mod mult mai institutionalizat de integrare a acestor tari in tot ceea ce inseamna activitate a Pactului de Stabilitate. Intentia mea este ca din acest moment sa intaresc foarte mult pozitia trimisului special in regiune, dl Razvan Ungureanu, care a facut pina acum o treaba foarte buna. Cu ocazia reuniunii Consiliului de Afaceri Generale al UE din 29 octombrie s-a inregistrat un important pas inainte prin inregistrarea propunerii de reorientare a Pactului de Stabilitate. Una dintre idei este organizarea de intilniri regulate intre Coordonatorul special al Pactului de Stabilitate si Javier Solana, Inaltul reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate comuna si comisarul Chris Patten si le-am sugerat ca, pe viitor, trimisul special in zona al Pactului de Stabilitate sa fie desemnat direct la acest nivel sau sa fie integrat direct in acest proces. Este vorba despre un succes major inregistrat la nivelul politicii regionale, iar Romania are o mare contributie la aceasta. Reuniunea de la Bucuresti a reprezentat un punct de cotitura in activitatea noastra, lucru observat de intreaga lume, iar realizarea majora a fost ca principiul cooperarii regionale a fost acceptat ca o valoare in sine. Intreaga Europa a inregistrat acest fapt, afirmind pe toate canalele ca acesta este modul cel mai rapid pentru integrare. Chiar si mai clar decit atit a fost comisarul Gunter Verheugen care a declarat ca „daca tarile din zona doresc sa se alature Uniunii Europene, ele trebuie sa demonstreze ca pot dezvolta o cooperare regionala si isi pot rezolva problemele in colaborare cu vecinii“. Iar concluziile mele dupa reuniunea de la Bucuresti se pot rezuma in trei puncte: 1. Implementare; 2. Implementare; 3.Implementare.

– Trebuie sa inteleg ca urmeaza o politizare a activitatii viitoare a Pactului de Stabilitate, privit mai de toata lumea drept o sursa de fonduri pentru finantare de proiecte regionale?

– Schimbare ar fi doar pentru cei care nu s-au obosit sa ne citeasca documentele sau care nu ne-au luat in serios principiile enuntate inca de la inceputul activitatii noastre. Atunci cind s-a nascut Pactul de Stabilitate s-a spus clar ca toate cele trei dimensiuni ale sale sint la fel de importante: stabilizarea democratiei, dezvoltarea economica si problemele de securitate, acestea insemnind atit securitate pe plan intern, cit si extern. Intotdeauna au existat aceste trei dimensiuni in mod egal importante si active. Acum, cind sint semnale ca drumul Romaniei spre NATO se accelereaza si avem semnale foarte clare in acest sens, premierul Nastase fiind prezent in SUA tocmai pentru a face un nou efort in acest sens, nu este vorba despre un proces izolat. Prin aceasta este sprijinita si integrarea economica a tarii si este imbunatatita situatia generala de securitate.

– Revin insa la afirmatiile dvs. anterioare: intarirea pozitiei Coordonatorului special al Pactului, precum si a trimisului sau special in regiune va presupune oare o implicare politica mai puternica a lor ca si actori in procesul cladirii identitatii europene?

– Da, in termenii coordonarii proceselor care au loc la nivelul Europei de sud-est. Este insa o pozitie de coordonare. Niciunul dintre cei doi nu va crea o linie politica. Isi vor prezenta propriile idei, dar functia principala va ramine cea de coordonator al ideilor si conceptelor pentru aplicare in zona. Cei doi sint asemenea unor dirijori ai unei muzici interpretate de altii, avind grija ca sunetul sa fie coerent si placut. Nici partitura de interpretare nu este a noastra. Ea este compusa de altii, se regaseste in documentele fundamentale redactate de comunitatea internationala, de sefii de state si de guverne reuniti cu ocazia Summit-ului de la Saraievo.

– Pastrind acesti termeni de referinta, cu ce sentimente veti parasi la 1 ianuarie 2002 functia de dirijor al Pactului de Stabilitate pentru a deveni patronul unuia dintre cele mai mari trusturi de presa din Germania?

– Pe de o parte incerc o serie de regrete deoarece mi-a placut foarte mult ceea ce am construit aici. Mi-am facut si foarte multi prieteni pe plan personal si am ajuns sa iubesc tarile din regiunea Balcanilor. Nu este nici un secret pentru nimeni ca, in cazul Romaniei, sentimentele mele au fost intotdeauna cu totul deosebite. Dar prietenia va ramine si, in aceeasi masura, dorinta de a oferi un sprijin. Contractul meu a expirat si nu am mai dorit sa-l reinnoiesc, dar Pactul de Stabilitate va ramine ca o valoare europeana certa si unanim recunoscuta. Am facut tot ce am putut mai bine pentru a-l consolida si, in aceste ultime doua luni care mi-au mai ramas aici, voi face tot ce este posibil pentru a-i transfera succesorului meu intreaga lista de proiecte care sint gata pentru a fi demarate si cred ca am reusit sa consolidez statutul a ceea ce va fi pe viitor Pactul de Stabilitate. Toate zvonurile privind o posibila reducere a activitatii acestei organizatii s-au dovedit absolut nefondate. Conferinta de la Bucuresti le-a aratat tuturor ca Pactul reprezinta un succes si are mari sanse de viitor. Dar noi ne vom mai intilni.