• Taxa de trei dolari pentru unii si de 300 pentru altii • Castrarea unui ciine a costat 1,6 milioane de lei • Prin delegarea serviciului de iluminat, cheltuielile au crescut de cinci ori • Primaria cu materialul, deputatul cu buzunarul
Raportul Corpului de control al primului ministru, intocmit in urma controlului efectuat, in perioada 22 octombrie – 30 noiembrie 2001, la Primaria Capitalei, evidentiaza o serie de nereguli in activitatea contractuala a regiilor si administratiilor din subordinea acestei institutii. Potrivit raportului, in jurul fiecarei regii sau administratii se grupeaza un numar relativ restrins de societati carora li se incredinteaza, prin diferite procedee, activitati de achizitii, lucrari de investitii sau reparatii. Pentru aceasta se foloseste metoda divizarii lucrarilor, pentru ca valoarea contractului sa fie sub suma de doua miliarde de lei, existind astfel posibilitatea legala a preselectiei de oferte, care elimina din start eventualii nedoriti. „Indiferent de metoda aleasa, in numeroase cazuri de licitatii, selectii de oferte, aceasta este formala, avind doar rolul de a crea imaginea de legal si onorabil. De exemplu, s-a ajuns in situatia ca RADET, ca organizator al licitatiei, sa intocmeasca oferta cistigatorului acesteia“, se arata in raportul Corpului de control al primului ministru. Mai mult, firmele care primesc comenzi, indiferent de metoda de atribuire, sint sprijinite in multe cazuri de persoane influente politic. Intreprinderile de stat, chiar si atunci cind sint furnizori unici, pierd licitatia.
Taxa de 3 dolari pentru unii si de 300 pentru altii
Prima regie analizata este Administratia Strazilor, institutie in care, noteaza raportul, pe linga interesele unor factori de influenta, un rol important in dirijarea banului public il au directorul tehnic, Catalin Ionescu, si o serie de sefi de compartimente. Catalin Ionescu este protejatul lui George Nistor, director general la cabinetul primarului general si fost viceprimar PD la PMB. „Acesta, sub semnatura, a modificat statul de functiuni al Administratiei Strazilor, aprobat prin HCGMB nr. 143/2000, in sensul ca la pozitia director adjunct a redus nivelul studiilor de la superioare la medii, favorizindu-l astfel pe Catalin Ionescu, care nu are studii superioare“, se arata in raport, care mai adauga, legat de Catalin Ionescu, ca depasindu-si atributiile, acesta procedeaza in mod curent la predarea de amplasamente pentru lucrari la care nu sint incheiate contracte. In ce priveste activitatea de publicitate pe panouri de afisaj la nivelul Primariei Municipiului Bucuresti, inspectorii Corpului de control al guvernului considera ca aceasta este „lipsita de strategie comerciala si urbanistica, desfasurindu-se haotic, ceea ce produce grave pierderi privind incasarile posibile“. La Directia de Publicitate Urbana nu exista un inventar al domeniului public care sa cuprinda posibilele locatii de amplasare a panourilor la nivelul municipiului si totodata, nu exista un studiu urbanistic pentru amplasarea panourilor de afisaj pe domeniul public sau privat al Primariei Municipiului Bucuresti, cu toate ca acestea intra in atributiile de functionare pentru Directia de Publicitate, condusa de Papagheorghiu Emanoil.
Ocuparea domeniului public in Bucuresti cu panouri de afisaj se desfasoara in general fara nici o forma contractuala intre primarie si societatile comerciale de reclama, ocuparea locatiilor pentru panourile de afisaj efectuindu-se, in cea mai mare parte, fara a fi atribuite printr-o licitatie, precizeaza documentul mentionat. Desi in Bucuresti sint amplasate circa 3.000 de panouri de afisaj, doar pentru 694 dintre acestea se platesc taxele stabilite prin hotarirea Consiliului General al Municipiului Bucuresti din iulie 2001. Urmarirea platii taxelor catre bugetul Primariei Municipiului Bucuresti si bugetul de stat revine Directiei de Publicitate, insa relatiile comerciale stabilite de aceasta cu firmele de publicitate urbana poate fi apreciata ca nelegala, intrucit nu este prevazuta in Regulamentul de organizare si functionare al acesteia, noteaza raportul.
In anul 1999, Primaria Bucuresti, prin Administratia Strazilor, a organizat o licitatie pentru concesionarea „constructiilor de afisaj“. Licitatia a fost organizata de Administratia Strazilor fara a avea competenta in domeniu, intrucit aceasta sarcina revenea, conform Hotaririi CGMB nr. 40/1997, Directiei de Publicitate, special infiintata. Cistigatoare a fost desemnata societatea Beta Cons SRL, insa licitatia a fost formala, doua din cele trei firme participante (Alfa General Construct SRL si Beta Cons SRL) avind acelasi sediu, acelasi actionar cu 50% participare, fiind infiintate in aceeasi zi – 25 ianuarie 1999. Cele doua autorizatii de constructie, emise de Adrian Bold, director al Directiei Urbanism din PMB, cuprind peste 450 de locatii care nu sint definite precis, asa cum prevede Legea nr. 50/1991. „Tariful pentru un panou cesionat catre Beta Cons SRL este ridicol, de numai trei dolari/luna, daca se tine seama ca, in mod curent, aceasta are contracte cu diversi beneficiari la un pret de circa 300-500 dolari/luna. In acest fel, incasarile viitoare la bugetul local sint diminuate cu sume substantiale de ordinul milioanelor de dolari, conform unei estimari fundamentate pe diferenta de pret numarul de panouri si durata contractului. Traian Basescu, primarul general al Capitalei, in loc sa puna capat ilegalitatilor generate de licitatia mentionata a acceptat prelungirea contractului pe o durata de 20 de ani, incheiat printr-un act aditional, la data de 14 iunie 2000”, se arata in raport.
Castrarea unui ciine a costat 1,6 milioane de lei
Principala caracteristica a Administratiei pentru Supravegherea Animalelor este risipa si ineficienta, considera autorii raportului, care fac trimitere la evidentele contabile din care rezulta ca, in anul 2001, cheltuielile efectuate pentru castrarea unui ciine au fost de 1,6 milioane lei, aceasta operatie fiind suportata de aproximativ 2.947 de animale. Cheltuielile pentru euthanasierea unui ciine au fost de 333.600 lei, aceasta actiune exercitindu-se asupra a 35.916 ciini. In perioada 1996 – 2000, spatiile pentru adapostirea animalelor au fost alese la intimplare, fara a avea dotarile necesare si amplasate la distante mari de oras. In general, spatiile respective sint nefolosite, cheltuindu-se mari sume de bani cu paza si intretinerea lor. Raportul analizeaza si cedarea de catre PMB a unor servicii comunale in favoarea unor firme private. Activitatea de dezinsectie, dezinfectie si deratizare, a fost transferata de catre RASUB societatii 3D Bucuresti SA (3DB), infiintata in anul 1993, avind ca actionari fosta Regie Autonoma de Salubritate Urbana (cu 50% din capital), Eurogestion SA Franta (49%) si alte persoane fizice si juridice care detin 1%. Firma 3DB a incheiat un contract de asociere cu Proigiena SRL Bucuresti, prin care ii sint transferate acesteia operatiunile de planificare, de editare a facturilor si actelor anexa, de asistenta administrativa si financiar-contabila, Proigiena SRL incasind astfel 20,6% din veniturile 3DB, aferente contractului cu CGMB. Proigiena SRL are ca asociat unic firma Financiere Darius SA, al carui administrator este Alain Kremeur, general manager si la 3DB. Decontarea facturilor emise de 3DB se face fara receptia prestatiilor in teren, din partea PMB. Timp de 8 ani nu s-a facut nici o analiza de catre primaria privind eficienta actiunilor firmei 3DB si a modului in care aceasta se achita de clauzele contractuale. Pentru anul 2000, 3DB a incasat pentru prestatiile sale de la CGMB, 165,45 miliarde de lei, iar pentru anul 2001, pina la 25 octombrie, 170,24 miliarde de lei. Din cauza neclaritatii voite a contractului, controlul efectuarii activitatilor ar reveni Primariei Municipiului Bucuresti, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerului Sanatatii si Familiei si Ministerului Mediului, in realitate acesta lipsind total. Salubritatea si efectuarea serviciilor de iarna a fost asigurata prin infiintarea, in anul 1997, a societatii RER-RWE ECOLOGIC SERVICE Bucuresti REBU SA, avind ca principali actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti (cu 50%) si RER-RWE ENTSOR GUNG ROMANIA (cu 49,5%). Referitor la noua societate REBU SA, raportul arata ca partenerul RER-RWE nu a subscris, ca aport in natura, decit 15 utilaje din cele 200 la care s-a angajat in contractul de constituire. In plus, aceste utilaje, fiind second hand, nu au fost de productie indigena, ci importate de la o firma din Cehia la care tot RER-RWE este actionar. Aducerea celor 15 utilaje s-a facut prin incalcarea prevederilor legale, in sensul ca, la unele din ele, seriile de pe sasiu inscrise in facturile externe nu corespundeau cu cele din declaratia vamala de import. Totodata, autospecialele aduse ca aport in natura nu au coincis cu cele stabilite in lista anexa la contractul de societate. Tarifele noii societati nu sint mai avantajoase pentru PMB fata de cele practicate, in mod curent, la alti beneficiari ai REBU SA. In cei patru ani de functionare, Primaria Municipiului Bucuresti a achitat catre REBU SA suma de 1.116,8 miliarde lei, beneficiul aferent fiind de 700 milioane lei (0,06%). Intregul profit, nesemnificativ daca se reporteaza la cheltuiala totala, a fost lasat la dispozitia SC REBU SA, inclusiv cel aferent anului 2000, conform bilantului aprobat de actualul primar general. In prezent REBU SA isi desfasoara activitatea doar in doua sectoare ale Capitalei.
Prin delegarea serviciului de iluminat cheltuielile au crescut de cinci ori
Serviciul de iluminat public a fost delegat catre societatea Luxten Lighting Company SA incepind cu anul 1998. Luxten Lighting, care a cistigat licitatia organizata de Primaria Municipiului Bucuresti, a cesionat catre Luxten Lighting Company SA drepturile si obligatiile asumate in baza contractului privind delegarea iluminatului public in Bucuresti. Actionarii majoritari (circa 83%) ai societatii sint firme off-shore si persoane fizice rezidente in paradisuri fiscale (Monte Carlo, Cipru, insula Guernsay). O parte din ceilalti actionari minoritari sint persoane fizice care detin circa 16% din capital. Potrivit raportului, cheltuielile cu iluminatul public in municipiul Bucuresti au crescut de circa cinci ori dupa incheierea contractului de delegare a serviciului de iluminat public, respectiv de la 2,3 milioane de dolari in 1997 la circa 11 milioane dolari /an incepind cu 1998. In ce priveste serviciul de apa – canal, acesta a fost concesionat, in anul 2000, in favoarea societatii Apa Nova Bucuresti SA, societate la care Vivendi SA, cu capital francez, detine 83,6%, iar Primaria Municipiului Bucuresti 16,3%. In urma controlului efectuat la aceasta societate s-a constatat ca lista continind bunurile proprietate publica inscrise in contractul de concesiune difera de lista aprobata prin hotarire a Consiliului General al Municipiului Bucuresti in vederea concesionarii. De asemenea, s-a acceptat inscrierea in anexe si a altor bunuri care nu se incadrau in clasificarile stabilite prin caietul de sarcini, nefiind necesare pentru prestarea serviciilor de apa si canalizare in Municipiul Bucuresti. Nu a fost prezentat un mod de calcul pentru redeventa de cinci mii de euro, stabilita prin caietul de sarcini (numai Baza Floreasca II, printr-un contract anterior concesiunii, aducea un venit de 18.000 de dolari). Primaria Municipiului Bucuresti nu a procedat la calcularea, perceperea si incasarea penalitatilor datorate de concesionar pentru plata cu intirziere fata de termenul prevazut in contractul de concesiune a redeventei pentru primul an contractual. Aceasta institutie nu a prezentat echipei de control contractul de concesiune in original. Conform legii, toate documentele licitatiei publice trebuia pastrate de concedent, intr-un dosar al concesiunii. Mai mult, Primaria Municipiului Bucuresti nu a transmis contractul de concesiune directiilor de specialitate, in vederea urmaririi, de catre acestea, a modului de derulare si respectare a clauzelor contractuale. Nu s-a procedat la infiintarea Autoritatii de Reglementare Tehnica, care trebuia organizata cu cel putin 30 de zile inaintea intrarii in vigoare a contractului, avind drept consecinta directa nerealizarea atributiilor de control si monitorizare a nivelurilor de servicii prevazute in contract. In listele de inventariere a bunurilor ce constituie aport in natura, nu au fost inscrise stocurile de materiale, piese de schimb si obiecte de inventar in valoare de 161,1 miliarde lei. Pentru bunurile proprietate privata, ce constituie aport in natura al Primariei Municipiului Bucuresti la capitalul Apa Nova Bucuresti SA, nu a fost efectuata operatiunea de predare – primire a patrimoniului, conform termenelor prevazute in contractul de concesiune si nu s-a procedat la intocmirea bilantului de inchidere a RAGB si de deschidere la Apa Nova SA.
Primaria cu materialul, deputatul cu buzunarul
In perioada 1991 – 1999, Regia Generala de Apa Bucuresti a incheiat, cu diferite societati private, contracte de asociere pentru lacurile aflate in administrare. Incepind cu 1 august 2001, de urmarirea incasarii drepturilor ce decurg din contractele incheiate se ocupa Administratia de Agrement si Lacuri Bucuresti. Prin Contractul nr. 78/07.03.1996, RGAB se asociaza cu firma Number One SRL, reprezentata de actualul deputat, domnul Dumitru Dragomir, in vederea folosirii potentialului piscicol si de agrement al Lacului Mogosoaia. RGAB aduce ca aport la asociere strandul si lacul Mogosoaia, iar firma deputatului nu aduce nimic. Tot printr-un contract de asociere sint date in administrare societatii Number One si lacurile Baneasa si Herastrau. Pentru cele trei lacuri se plateste o redeventa anuala totala de 12.000 de dolari. Legat de aplicarea legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada martie 1945-decembrie 1989, comisia instituita in vederea analizarii dosarelor depuse pentru retrocedarea imobilelor nu a respectat unele prevederi din lege, sustine raportul. Ordinea in care sint analizate notificarile si documentele aferente se face preferential, fara sa se tina seama de cronologia inregistrarilor. In unele cazuri, la verificarea documentelor care atesta calitatea de mostenitor, nu se tine seama de constatarile instantelor de judecata. Exemplul oferit in acest sens este cel al retrocedarilor imobilelor din b-dul. Magheru nr. 6-8 (CICLOP) si din Calea Grivitei nr. 140. In cazul unor persoane pentru care au fost emise dispozitii de retrocedare, din actele depuse la dosar, nu rezulta ca, la data preluarii de catre stat a imobilului, acestea erau in proprietatea autorului mentionat de solicitanti. Emiterea dispozitiilor de restituire catre unele persoane s-a facut, in unele cazuri, cu incalcarea dreptului de proprietate asupra terenului al altor persoane fizice sau juridice, fiind oferit din nou ca exemplu imobilul din b-dul Magheru nr.6-8 (CICLOP) si cel din str. C.A. Rosetti nr. 39.
