Leul romanesc va lua steroizi

Trecerea la leul greu – denominarea monedei nationale sau taierea unor zerouri din coada leului – ar putea fi anuntata in luna martie, aceasta fiind o decizie politica, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. „In privinta trecerii la leul greu a existat o prima discutie la nivel politic. Un anunt privind o eventuala taiere a zerourilor din coada monedei nationale se va face, cel mai probabil, in luna martie“, a spus Isarescu, fara sa precizeze care este intentia BNR referitoare la nivelul denominarii. Procesul de denominare, potrivit declaratiilor guvernatorului de la finele anului trecut, ar trebui oficializat la mijlocul lui 2002, pentru a se putea realiza efectiv inainte de anul electoral 2004. „Acest proces trebuie sa fie unul de inchidere a unei etape inflationiste si nu o cosmetizare. Experienta a demonstrat ca nu trebuie neaparat facut atunci cind inflatia ajunge la 10%, ci mai degraba cind exista un trend dezinflationist cert, astfel ca demonetizarea sa ajute la cresterea increderii in moneda nationala si implicit la scaderea inflatiei. Este o decizie cu implicatii politice care presupune consultarea guvernului si chiar implicarea parlamentului pe segmentul legislativ. Nu avem probleme de costuri, ci de oportunitate politica, sociala si de moment. Dorim ca in anul 2002 dezinflatia sa fie liniara si in Romania, acest lucru ajutindu-ne foarte mult in decizia de a taia citeva zerouri din leu“, a precizat la acea data Mugur Isarescu. El mai spunea ca trecerea la „leul greu“ este un proces care dureaza intre 12 si 16 luni, iar o astfel de decizie nu poate fi luata nici intr-un an electoral cum este 2004, nici in 2005-2006, cind Romania va fi foarte aproape de integrarea in Uniunea Europeana. Costurile procesului de taiere a unor zerouri din coada leului nu vor depasi, potrivit declaratiei de atunci a lui Mugur Isarescu, costurile cerute de emisiunea de moneda in conditii inflationiste, in care cea mai mare bancnota reprezinta echivalentul a 15 dolari. El a explicat ca, in momentul denominalizarii, se realizeaza o structura optima de cupiuri, deci o optimizare a costurilor. Experienta tarilor vecine arata ca introducerea unei monede cu putere mai mare a determinat o scadere a ratei inflatiei in urmatorii ani. Polonia a introdus zlotul greu in 1995, dupa trei ani de dezinflatie, si a ajuns de la o rata a inflatiei de 33,2% in 1994, la 28,1% in 1995, 19,9% in 1996 si 10,1% in 2000. Denominarea din Croatia a avut cel mai mare succes. Cu o rata a inflatiei de 1.500% in anul premergator operatiunii, Croatia a ajuns la o inflatie de 107% in 1994 (anul denominarii), 4% in 1995 si 5,4% in 2000.