Considerat de unii observatori de la Bruxelles drept cel mai important comitet independent al UE, Comitetul economic si social reprezinta forta politica a societatii civile pe plan european, reunind sindicatele, organizatiile patronale si celelalte ONG-uri reprezentative de pe continentul nostru. Peste putin timp, Comitetul va da publicitatii un raport independent privind progresele facute de tara noastra pe drumul aderarii la UE, continuind si concretizind astfel o dezbatere inceputa in iunie anul trecut, la Bucuresti.
– Sarcina acestui grup este sa completeze rapoartele din partea Parlamentului si Comisiei Europene, asa-numitele „Rapoarte de tara“ – de data aceasta luind pulsul societatii civile. In afara de ceea ce politicienii spun foarte tare si limpede, este nevoie sa stim si care este parerea opiniei publice. Iata de ce acest comitet (format din sase membri romani din cadrul Consiliului Economic si Social si sase membri din partea Comitetului economic si social al UE) a dorit din nou sa puna sub microscop – in sensul bun al cuvintului – tara dvs. deoarece, in urmatorii ani, Romania se va alatura Uniunii Europene. Am fost extrem de multumiti sa constatam imbunatatiri reale. A existat o trecere fara probleme a puterii catre noul guvern, in urma unor alegeri libere si corecte. Am mai notat, spre exemplu, imbunatatiri in activitatea ambelor Camere ale parlamentului. Exista o reala coordonare intre legislativ si executiv; a fost incheiat un pact social ale carui detalii trebuie finalizate. Exista un acces liber la informatia publica – in contrast cu perioada anterioara schimbarilor politice. Iata motivul pentru care, in opinia mea, Romania este pe cale sa devina nu numai o tara democratica, dar si o tara in care cadrul economic si social este extrem de asemanator celui din oricare alt stat european, deci o tara care nu numai ca merita sa fie membra UE si poate – chiar si trebuie – sa ceara acest lucru.
– In comunicatul de presa asupra evenimentului de la Bucuresti se mai spune si ca „s-a luat nota de faptul ca existenta unui infloritor sector al organizatiilor nonguvernamentale reprezinta o dovada in plus asupra consolidarii democratiei in Romania; subliniaza activitatea si initiativa societatii civile din Romania; demonstreaza un nou rol si o noua semnificatie pentru ONG-urile din Romania“. De curind, guvernul roman a invitat ONG-urile la o conferinta nationala, pentru a initia un dialog amplu. Credeti ca e o initiativa buna sau, dimpotriva, demonstreaza intentia puterii politice de a se interfera in domeniul de competenta rezervat societatii civile, subordonind sau chiar anihilind ONG-urile?
– Cred ca propunerea guvernului de a se consulta cu ONG-urile, deci cu cetatenii si cu organizatiile lor reprezentative, este un lucru bun si valoros, deoarece astfel se poate sti ceea ce gindesc cetatenii, ceea ce doresc sau nu. Asemenea consultari exita si in alte tari: Franta, Germania, Italia, Suedia, Portugalia, Austria si Grecia. Obiectivul este de a ne asigura ca intreaga problematica europeana nu este ceva care exista impotriva oamenilor care alcatuiesc societatea civila, ci este o constructie la care ei participa in mod direct. Politicienii nu sint intotdeauna incintati de asta si stiu ca unii politicieni ne percep ca pe niste rivali. De ce? Fiindca sintem la granita. Sintem in contact cu baza. Sintem membri activi in organizatiile noastre.
Sint un om de afaceri – comerciant export-import si angrosist. Stiu ce gindesc atit clientii, cit si sursele mele de aprovizionare. Stiu ce se vinde. Ce folos sa produci bunuri care nu se vind? Acelasi rationament este valabil si aici. Politicienii trebuie sa decida aplicarea legislatiei politice in relatia cu opozitia. Dar noi, ca si cetateni, trebuie sa indicam drumul pe care se merge mai departe. Trebuie sa aratam in mod limpede cum se pot realiza stabilitatea, justitia si securitatea sociala. Iata de ce afirm ca, da, intentiile guvernului roman sint bune, dar trebuie puse in aplicare.
Daca ni se cere, putem sa dam o mina de ajutor. Nu silim pe nimeni sa accepte acest sprijin. Dar consultarea cu baza reprezinta o valoare vitala pentru Europa si este un lucru care ajuta Romania.
– Comitetul dvs. pregateste acum un document foarte important: „Romania pe drumul integrarii europene“. Dar in fiecare an mai exista doua rapoarte similare, unul din partea raportorului pentru Romania al Parlamentului European si celalalt, Raportul de tara al Comisiei Europene. De ce mai e nevoie de un nou raport? Vor fi atinse domenii de interes special pentru Comitetul pe care il conduceti? Care sint acestea?
– Intrebarea dvs. se leaga de problemele pe care le-am discutat anterior. Personal, cred ca politicienii, dar si Comisia Europeana si mai ales Parlamentul European au citeodata o viziune prea abstracta asupra lucrurilor. Activitatea noastra este legata de ONG-uri. Ne duce spre domeniile agriculturii si afacerilor. Vorbim cu sindicatele si cu IMM-urile. Astfel, descoperim – si acesta este sentimentul meu – ca exista o anumita discrepanta in demersul politicienilor si, intr-o anume masura, al corpurilor legislative, pe de o parte, si eforturile facute de unele ONG-uri si de Comitetul economic si social al UE, pe de alta parte. Ultimul raport facut de un membru al Parlamentului European asupra situatiei din Europa mi se pare oarecum dur. Raportul propune o viziune lipsita de pasiune asupra capacitatii Romaniei de a se alatura UE si fezabilitatii unui asemenea demers. Asa s-a intimplat cu toate tarile… Mai intii a fost scepticismul. Oare trebuie sa adere Grecia, Portugalia, Austria? In toate aceste cazuri, au existat rezerve certe, de o natura sau alta, exact asa cum se petrece acum nu numai in cazul Romaniei, ci si al Bulgariei, Poloniei, Ungariei, Republicii Cehe, Slovaciei si Sloveniei. Trebuie sa vedem lucrurile in context, iar opinia mea este una cu mult mai optimista. Nu putem lasa Romania in afara UE doar fiindca unii scot in fata anumite date, fapte si cifre. Trebuie sa ne aducem aminte de trecutul Romaniei – perioada lunga cind nu a existat democratie. Din propria experienta din Germania stiu ca drumul spre democratie nu este usor. In 1990, in urma schimbarilor politice, ni s-au alaturat cinci „noi“ Länder . Dictatura nazista se incheiase in 1945, dar, dupa ce sovieticii preluasera puterea in partea de est a Germaniei, acolo se instalase un guvern comunist, antiteza democratiei. Iar acum, dupa zece ani, vedem ca lucrurile nu se dezvolta asa cum ne-am fi dorit. Invatarea si practicarea democratiei, mentinerea ei zi de zi – iata un lucru pe care-l credem posibil de realizat in cooperare cu nivelul de baza, cu sindicatele, cu lumea afacerilor si cu sectorul agricol. Desigur, acesta din urma reprezinta o problema majora nu numai pentru Romania, ci si, spre exemplu, pentru Polonia. Iata de ce spunem ca toate comitetele consultative mixte din statele candidate au de invatat unele de la altele…si vom avea o Europa mare, puternica si pasnica doar daca vom reuni toti europenii. Iar Romania este parte a Europei, deci este de datoria noastra
s-o ajutam. Spre exemplu, in fiecare an, Romania primeste de la UE suma de 668 de milioane de euro prin fondurile de preaderare, mai mult decit orice alta tara cu exceptia Poloniei. Pina in 2006, Romania trebuie sa foloseasca acesti bani pentru a atinge un nivel de dezvoltare economica si sociala care sa faca mai usoara aderarea la UE. Optimismul si nu pesimismul trebuie sa fie la ordinea zilei… Pur si simplu, sa nu admitem posibilitatea esecului. Romania poate recupera foarte rapid daca-si valorifica resursele nu numai pentru a lucra impreuna cu UE, ci si pentru a functiona ca un factor de productie. Sa va dau un singur exemplu. Imigratia a constituit mereu o tema majora de discutie si intotdeuna ne-am temut ca, o data ce frontierele vor fi deschise, multi cetateni din tarile candidate vor veni in tarile occidentale. Unii au facut-o, dar unii se intorc acum acasa. Trebuie facut in asa fel incit oamenii sa ramina acasa la ei. E nevoie sa li se ofere posibilitatile dorite la ei acasa si nu altundeva. Au nevoie de educatie si pregatire. Au nevoie de locuri de munca. Oricine trebuie sa poata sa-si deschida o mica afacere si s-o faca in Romania. Romanii trebuie sa stea in Romania, nu sa-si doreasca sa fuga in alte parti. Nu avem nevoie de tari saracite de potentialul lor uman, ci de tari care sa aiba posibilitatea de a-si continua propria dezvoltare. Am mare incredere ca romanii vor rezolva foarte repede aceste probleme. Sint oameni inteligenti si, istoric vorbind, relatiile dvs. cu celelalte tari au fost bune. Ma gindesc la cooperarea dvs. strinsa cu Franta, pentru a nu numi decit o singura tara, cooperare care continua. E nevoie de curaj si de optimism.
– Dupa cum stiti, in comunicatul final al Summit-ului de la Laeken se afirma ca, in 2004, un grup de pina la zece tari se va alatura UE, excluzind din competitie Romania si Bulgaria. Credeti ca aceasta va duce la adincirea diferentierilor care exista acum intre tarile candidate? Exceptind efectul moral, care ar putea fi consecintele pe termen mediu, dat fiind ca, evident, UE isi va concentra pe viitor toate eforturile – pe plan politic si financiar – pentru absortia primului val, asa cum o dovedeste de altfel recentul pachet de propuneri privind sectoarele agricol, bugetar si politicii structurale?
– Parerea mea – si aceasta este si opinia impartasita de Comitetul economic si social al UE – este ca nu trebuie sa existe nici un fel de teama ca respectivele tari vor fi lasate de-o parte si ca se va forma o prapastie intre tarile care vor adera in 2004/2005 si cele care, asemenea frumoasei dvs. Romanii, vor veni putin mai tirziu. Nu va exista nici o linie despartitoare in Europa intre tarile care au aderat si cele care sint in asteptare. Trebuie sa facem tot ceea ce este posibil pentru a fi siguri ca un asemenea fenomen nu se va produce. Vrem sa crestem cooperarea si sa evitam orice asemenea situatie. Avem nevoie de putina rabdare. Pentru marea dezbatere care se desfasoara acum in tara dvs. privind eradicarea saraciei sau cea legata de situatia copiilor institutionalizati este, asa cum stiti bine, nevoie de ajutor pentru viitor. Cu toate acestea – iar aceasta este o rugaminte pe care v-o adresez personal -, este vorba despre a transmite opiniei publice ca aceasta este o problema care necesita consens national care sa implice bisericile si asociatiile umanitare, precum si o activitate comuna la nivelul asociatiilor patronale sau oamenilor de afaceri, sindicatelor si tuturor grupurilor apartinind categoriei ONG-urilor. Este esential ca aceste grupuri sa-si uneasca fortele si sa spuna: „Asta dorim! Aceasta este sarcina natiunii noastre!“. Cu cit mai repede se vor uni aceste grupuri si vor actiona impreuna in loc de a participa doar la dezbaterea „pro sau impotriva“, cu atit mai repede Romania va intra in UE. Repet: Europa este de neconceput fara Romania, asa cum este de neconceput fara Serbia, Croatia sau Muntenegru. Nu pot fi membre UE Grecia sau statele baltice si nu Romania, tara care este in centrul Europei. Si trebuie sa sprijinim reconstructia tarii dvs. cu toate mijloacele disponibile – fonduri structurale, regionale si de coeziune. Asta facem si acum. Am mentionat suma de 668 de milioane de euro. Dar e nevoie de timp. Toti trebuie sa-si reuneasca fortele – guvern, partide politice, ONG-uri – in urmarirea unui obiectiv comun: intrarea in Uniunea Europeana. Si as vrea sa profit de acest prilej pentru a le transmite salutul meu calduros tuturor cititorilor ziarului dvs. din Romania.
