The New York Times: Extindere a Aliantei Nord-Atlantice, cu pina la sapte noi membri
In urma cu un an, ideea ca Romania si Bulgaria ar putea adera la NATO in toamna anului 2002 parea hilara si multi au crezut ca aspiratiile statelor baltice de a fi acceptate in Alianta Nord-Atlantica vor fi limitate de relatiile cu Moscova, relateaza New York Times. Dar in urma atacurilor din 11 septembrie si a declansarii razboiului antiterorist, flancul sudic al NATO a devenit mult mai important, iar problemele interne ale statelor candidate, precum Romania, au pierdut din importanta. Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis sa nu se opuna foarte ferm aderarii tarilor baltice la NATO, in schimbul unei influente mai mari in cadrul Aliantei Nord-Atlantice, a unei relatii mai bune cu Statele Unite si a libertatii de actiune in Cecenia, Ucraina, Republica Moldova si Georgia. Premierii din cele zece state candidate la NATO s-au intilnit, la Bucuresti, pentru a-si spori eforturile in favoarea cauzei lor. Ei au primit mesaje de sustinere din partea presedintelui George W. Bush si a subsecretarului de Stat american Richard Armitage, care au dat asigurari privind importanta extinderii NATO pentru Statele Unite. Administratia Bush, care se concentreaza asupra razboiului din Afganistan, apreciaza ca summit-ul NATO din Praga, din toamna anului 2002, poate reprezenta o celebrare a unitatii europene si a indeplinirii actualelor planuri de extindere ale Aliantei Nord-Atlantice, cu pina la sapte noi membri – Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Romania si Bulgaria. Alte trei state reprezentate la reuniunea de la Bucuresti – Albania, Macedonia si Croatia, nu au mari sanse de a fi acceptate in NATO in aceasta runda a extinderii. Responsabili ai administratiei Bush au subliniat ca Statele Unite nu-si vor desemna favoritii pina in septembrie, din cauza alegerilor din Slovacia, unde Vladimir Meciar, un nationalist extremist, ar putea reveni la putere, ceea ce ar distruge sansele acestei tari de a deveni membra a NATO in aceasta toamna. Armitage a salutat eforturile Romaniei si Bulgariei pentru sustinerea Statelor Unite si a NATO dupa atacurile din 11 septembrie. El a mentionat ca Bulgaria a permis bombardierelor americane si soldatilor americani sa foloseasca baza aeriana de la Burgas, in timp ce Romania a trimis trupe in Afganistan, in cadrul fortei de mentinere a pacii ISAF din Kabul. „Evenimentele din 11 septembrie au avut un efect de consolidare asupra NATO si asupra statelor candidate“, a afirmat Armitage. Ministrul bulgar al afacerilor externe, Solomon Passy, a precizat ca guvernul bulgar nu a mai acceptat, pina in acest moment, ca o alta tara sa foloseasca spatiul aerian bulgar, nici macar Uniunea Sovietica, iar parlamentul bulgar s-a declarat, dupa 11 septembrie, un aliat de facto al NATO. Ministrul roman al afacerilor externe, Mircea Geoana, a apreciat ca Romania si Bulgaria sint percepute, in prezent, ca fiind din ce in ce mai importante pentru stabilizarea regiunii Balcanilor, pentru asigurarea unei legaturi intre membrii NATO Ungaria si Turcia, pentru protejarea conductelor de petrol si pentru a constitui un pod pentru statele din Asia Centrala, cum ar fi Uzbekistan si Kazahstan. „Este o provocare importanta pentru occidentali sa ajute la crearea unor state musulmane moderate in Asia centrala“, a declarat Geoana. „Putem, de asemenea, stabiliza aceasta regiune tensionata din sudul Europei, pentru un NATO care a devenit mai global“. El a subliniat sprijinul Romaniei in favoarea conducerii americane a Aliantei Nord-Atlantice. Armitage a precizat ca toate statele candidate va trebui sa continue eforturile dificile de indeplinire a standardelor NATO, chiar dupa aderare, si sa urmeze calea reformei si a democratizarii guvernelor si economiilor lor.
Financial Times: Cistig strategic pentru Alianta
NATO trebuie sa accepte Romania si Bulgaria, daca doreste sa aiba un cistig din punct de vedere strategic, afirma Mark Brzezinski, intr-un comentariu publicat in editia de ieri a cotidianului Financial Times. Fost director pentru Europa de Sud-Est in Consiliul Securitatii Nationale in ultimul mandat Clinton, Brzezinski apreciaza ca intrarea in NATO a Romaniei si Bulgariei va duce la intarirea securitatii in regiune, pentru ca ele sint statele candidate cu cea mai mare populatie si au demonstrat ca sint parteneri loiali ai NATO in conflictele din Bosnia si Kosovo, precum si in razboiul impotriva terorismului. Romania si Bulgaria ar putea fi folositoare intereselor strategice traditionale ale NATO in zona Marii Negre, se arata in comentariul din Financial Times. Ambele tari ar oferi o legatura cu Ungaria, Turcia si Grecia si ar completa flancul in care se afla Italia, Spania si Franta. In a doilea rind, Romania si Bulgaria ar intari stabilitatea regionala si democratia si ar reduce potentialele conflicte. Romania, de exemplu, este o democratie care a procedat la o reforma in armata prin injumatatirea numarului trupelor sale si a alocat 2,5 la suta din PIB pentru armata, se arata in comentariul din Financial Times. Romania a trecut la revizuirea unor chestiuni care tin de cultura si a adoptat toleranta, existind si legi care sprijina aceste afirmatii. Romania a trecut la abordarea sincera a momentelor din istorie care se refera la tratamentul aplicat evreilor sau al altor minoritati. Romania si Bulgaria vor fi capabile sa ofere NATO ceea ce lipsea. Intrarea celor doua state in NATO ar putea duce la stabilizarea climatului de afaceri in aceste tari si ar crea oportunitati pentru companiile europene si americane, sustine Mark Brzezinski. Cu o crestere economica de 1,6 la suta in 2000, urmata de una de 4,8 la suta in 2001, potrivit FMI, Romania este tara cu cel mai dinamic PIB din rindul statelor candidate la UE. Anul acesta, se asteapta ca Romania sa aiba o crestere economica de 4,6 la suta, cea mai mare din regiune. NATO este astazi o organizatie de securitate, nu doar una militara. Acum trebuie sa profite de oportunitatile din sudul continentului pentru a forma o Alianta puternica si libera, se arata in incheierea comentariului.
