• Lucrarile facute in perioada comunista s-au deteriorat • Zilnic apar intre cinci si zece avarii in zonele construite incepind din anii ’50 • Desi in acele zone apa nu are presiune, locatarii platesc
Craiova este orasul care intimpina cele mai mari probleme in privinta alimentarii cu apa, desi se afla pe malul unuia dintre riurile cu cele mai mari debite din tara si este inconjurata de surse importante. In plus, sub intreaga localitate se afla, la adincimi relativ reduse (20 – 25 de metri maximum) pinze freatice. La toate acestea se adauga doua aductiuni mai vechi, una de la Giuroc si alta de la Izvarna. Totusi, craiovenii sufera din pricina lipsei de apa, iar putina cantitate care ajunge la robinete este platita la tarife si in cantitati mult mai mari fata de cele practicate in orasele in care sursele de apa reprezinta o problema majora. Aceasta stare de fapt, mentinuta prin „grija“ consilierilor locali si a edililor fata de contribuabilul de rind, ii framinta tot mai mult pe craioveni.
Zilnic, intre cinci si zece avarii in sistem
Explicatia ar putea consta in incompatibilitatea dintre starea in care se afla reteaua de apa a orasului si actualele cerinte. Directorul Regiei Autonome de Apa Canal (RAAC) Craiova, Leonida Nicolaescu, a explicat care este starea retelei. „In anul 1904 a inceput construirea sistemului de alimentare cu apa a orasului vechi. Este vorba de actuala zona centrala. In raport cu cerintele din acea vreme, reteaua a fost dezvoltata continuu pina in 1940, an in care au fost stagnate lucrarile din cauza razboiului. Dupa asta nu s-a mai facut nimic timp de aproape 20 de ani. Pe la sfirsitul anilor ’50 a inceput construirea cartierelor de locuinte si o data cu aceasta, extinderea retelei de apa. Pina in 1940 se folosisera numai conducte de fonta, cu peretii grosi, foarte rezistente. Dupa 1960 s-a utilizat numai teava neagra si foarte putine conducte din azbociment. Conductele din teava neagra nefiind tratate pe interior, n-au rezistat la actiunea coroziva a clorului din apa, folosit pentru dezinfectare. Acum, dupa atitia ani, vedem efectele: in zona centrala, unde reteaua este din fonta, am avut putine probleme. Necazuri mari avem in cartierele unde conductele pe portiuni mari s-au subtiat, s-au perforat si se pierde multa apa. Printr-un program finantat de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), am reusit sa schimbam aproximativ 26 de kilometri de conducta uzata, dar este putin fata de cei 360 de kilometri cit are sistemul de distributie directa“. Zilnic, in Craiova se semnaleaza intre cinci si zece avarii in sistem. Majoritatea au loc in cartierele in care locuieste cea mai mare parte din populatia orasului.
40 de milioane de dolari pentru finalizarea firului doi Isalnita
Cu toate ca exista, cele doua aductiuni principale (Gioroc si Izvarna) sint vechi. Cu toate ca prima aductiune este mai veche – construita in prima jumatate a secolului XX, cele mai multe avarii au loc pe cea de la Izvarna. Asta si poate ca este cea mai lunga, apa fiind adusa in Craiova de la o distanta de peste 120 de kilometri. Anul trecut au avut loc 30 de avarii de-a lungul acestei conducte (de un metru in diametru), din care zece avarii au fost deosebit de mari, necesitind oprirea apei. De fiecare data, Craiova a ramas fara apa. „Pentru finalizarea firului doi Izvarna – Craiova avem nevoie de un buget de 40 de milioane de dolari (aproximativ 1.300 de mii de miliarde de lei – n.r.). Asta ne-ar ajuta mult din punct de vedere financiar pentru ca n-ar mai trebui sa consumam energie electrica pentru transportul apei si nici nu am mai avea atitea avarii“, a mai spus Leonida Nicolaescu. In prezent, consumul se ridica la peste doi MWh, iar caderile de tensiune, ca si pornirea brusca fac sa cedeze conducta, care are aproape 40 de ani.
O mare parte din pierderi se regaseste in facturile consumatorilor
In ciuda acestei crize existente, datoriile consumatorilor catre RAAC au atins cote alarmante: 121 de miliarde de lei. Din aceasta suma, aproximativ 90 de miliarde le reprezinta debitele populatiei orasului, adica asociatiile de locatari, iar restul – cele ale agentilor economici din localitate. Conform unui raport al Curtii de Conturi, aproape 50% din productia fizica de apa a regiei se pierde in pamint. In aceasta situatie, cine suporta… „conductele“ sparte? Directorul RAAC, Leonida Nicolaescu, a spus „Sint pierderi din sistemul nostru si nu le suporta nimeni. Din cele peste 400 de blocuri din Craiova, mai mult de jumatate au apometre montate. La fel si agentii economici mari. Deci acestia platesc exact ce consuma. Ceilalti platesc in regim de pausal. Pentru blocurile de locuinte nemonitorizate s-a tinut o licitatie care acum este in curs de adjudecare. Cind vom cunoaste cistigatorul, om lua apometre pentru toate blocurile si le vom monta cu forte proprii sau, eventual cu ajutorul unei firme specializate“. Totusi, in regim de pausal se calculeaza o cantitate imensa fata de cea real consumata: 12 metri cubi de apa rece de persoana pe luna sau chiar mai mult, fata de 1,5 maximum doi metri cubi. La aceasta se adauga tariful de aproape zece mii de lei metrul cub, dublu fata de alte orase cum ar fi Bucuresti, Iasi sau altele. Aceasta este adevarata politica a consilierilor si a primarului din Craiova. Chiar si viceprimarul Antonie Solomon a declarat zilele trecute ca nu trebuia sa se permita montarea apometrelor in fiecare apartament! Adica de ce trebuie sa stie fiecare cit a consumat cu adevarat? Mai trebuie amintit ca, in urma cu cinci sau sase ani, Craiova a beneficiat de un imprumut de patru milioane de lei de la BERD pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apa si pentru monitorizarea consumului, imprumut care de anul trecut a inceput sa fie rambursat. Rambursarea se stringe tot de la contribuabili. In privinta programului – nici monitorizarea nu s-a incheiat, nici sistemul n-a suferit imbunatatiri majore. Deci, vrem sau nu, trebuie sa constientizam ca o mare parte din pierderi, precum si ratele catre BERD se regasesc sub o forma sau alta in facturile consumatorilor.
