Sint bani pentru plata venitului minim garantat
Teama de a nu plati din buzunar daca gresesc cumva socotelile i-a determinat pe unii primari sa nu cheltuiasca nici un leu din banii acordati de catre Consiliul Judetean Dolj, pentru venitului minim garantat, conform Legii 416/2001. Printre primariile care au solicitat sume mari de bani, pe care apoi nu le-au cheltuit, se numara Craiova, Filiasi, Botosesti Paia, Birca, Dabuleni,Dobresti, Galicea Mare. Craiova a solicitat peste sase miliarde de lei si abia a consumat un miliard. „Pina pe 20 aprilie, toate consiliile trebuie sa depuna executiile bugetare pe anul in curs si atunci vom sti sigur daca ne ajung sau nu banii. Pe primul trimestru al anului, in Dolj am cheltuit 47 de miliarde de lei pentru plata venitul minim garantat“, a spus Ion Voiculescu, presedintele Consiliului Judetean Dolj. Desi plata venitului minim garantat necesita sume mari de bani alocate de la bugetul local in proportie de 20% si 80% de la bugetul central, presedintele consiliului judetean este optimist si nu crede ca in ultimele luni ale anului se va ajunge la fundul sacului: „Deocamdata, avem puterea de a le da banii oamenilor. Si, cu toate greutatile pe care le intimpina unele primarii, nu cred ca se va ajunge in situatia de a nu se mai acorda deloc venitul minim garantat“. Consiliului Judetean Dolj i-au fost alocate 150 de miliarde de lei de la bugetul central pentru plata venitului minim garantat.
(N.E.)
Pentru a preveni sarcini nedorite
Bolnavele psihic vor primi tratament contraceptiv
Medicii Cabinetului de planificare familiala din cadrul Policlinicii Tirgu Jiu vor merge in spitalele si caminele pentru persoane cu deficiente psihice din intreg judetul, pentru a le face tratamente contraceptive femeilor din aceste institutii. De asemenea, toate fetele cu virste mai mari de 12 ani din centrele de plasament vor participa la cursuri de educatie contraceptiva. „Se impun aceste masuri pentru ca au existat situatii cind a fost nevoie de interventia medicilor pentru intreruperi de sarcina. In cazul bolnavelor psihic de la spitalele din Turceni sau Bilteni, aceste interventii s-au facut chiar la sarcini de cinci-sase luni. Medicii au apelat atunci la microcezariene. Legea permite asemenea avorturi la femeile cu probleme psihice pentru ca respectivul copil nu are nici o sansa sa se nasca normal“, a precizat Sanda Mischie, sefa Directiei de Sanatate Publica Gorj, institutie care a pus la punct acest program de educatie contraceptiva. In unitatile sanitare de la Bilteni si Turceni sint internate 245 de persoane cu probleme psihice. Medicii de la aceste spitale si-au amintit ca, in urma cu citiva ani, au existat cazuri de sarcini nedorite, iar inainte de 1990 s-au nascut chiar copii ai caror parinti aveau probleme psihice, iar micutii au avut, la rindul lor, afectiuni de acest fel. „Tratamentul administrat bolnavilor are drept efect si scaderea libidoului, dar o masura de precautie in plus nu strica“, a fost de parere Cristina Mischie, sefa Sectiei de psihiatrie din cadrul Spitalului de la Turceni.
(C.C.)
A crescut numarul cererilor pentru ajutor social
Numarul persoanelor care-si depun dosare la Primaria Tirgu Jiu pentru a beneficia de venitul minim garantat este in continua crestere. Daca in primele doua luni ale anului au fost aprobate 177 de dosare, pentru luna martie numarul acestora a ajuns la 241. Suma platita beneficiarilor de ajutor social a fost in ianuarie si februarie de cite 146 de milioane de lei. Pentru luna martie, banii necesari vor fi solicitati consiliului judetean dupa ce se va analiza citi din cei care solicita ajutor au efectuat cele 72 de ore de munca in folosul comunitatii, aceasta fiind una din conditiile primirii banilor. In luna precedenta au fost declarate apte de munca 118 persoane. Singurii care sint scutiti de efectuarea acestor ore de lucru sint batrinii si mamele cu copii mai mici de sapte ani. Acestora li se adauga lunar cei care aduc adeverinte medicale din care reiese ca nu si-au putut efectua norma de munca.
(C.C.)
Seceta favorizeaza desertificarea judetului Dolj
Sudul judetului Dolj este supus fenomenului desertificarii din cauza secetei prelungite din ultimii ani. Cele mai mari probleme au aparut in zona comunelor Sadova, Dabuleni, Mirsani si Desa, unde fenomenul de deflatie eoliana (spulberarea nisipului de catre vint) ingreuneaza lupta oamenilor cu desertificarea solului, chiar daca in aceasta parte a Doljului exista un sistem de irigatii bine pus la punct. Scaderea dramatica a suprafetelor impadurite este, de asemenea, un factor favorizant al desertificarii, stiindu-se faptul ca padurile aduc ploaia. Potrivit directorului Directiei Silvice Dolj, Dragos Ignat, in ultimii 30 de ani proportia suprafetelor de paduri s-a redus aproape la jumatate. Daca in 1970 padurile ocupau 12% din suprafata judetului, in acest moment ele nu depasesc 7% din intreaga intindere a Doljului, in conditiile in care la nivel national media este 29-31%, iar in Europa – 37%. „Aceasta reducere a suprafetelor padurilor a fost cauzata de taierile abuzive de arbori facute inainte de 1990. Acum nici macar o puternica patura ierbacee nu poate opri desertificarea. Singura solutie este impadurirea acestor zone.“ In 1997, Directia Silvica Dolj a preluat aproape 1.300 de hectare de teren desertificat in zonele Dabuleni, Sadova, Ocolna, pe care le-a plantat cu salcimi, arbori care rezista mai bine decit altii la seceta. In acelasi scop, alte 2.200 de hectare urmeaza sa fie preluate de Directia Silvica Dolj in acest an. Deocamdata nu se stie cu exactitate cit la suta din suprafata Doljului este afectata de desertificare pentru ca nu exista nici o statistica in acest sens. Dragos Ignat crede insa ca 3-4% din solul judetului este in prezent desertificat. Ingrijorator este faptul ca fenomenul continua.
(R.L.)
