La Desa, urgia a inceput seara, pe la ora sase. Batrinii spun ca nu au vazut niciodata piatra mai mare decit cea care a batut duminica. Rasadurile de ceapa, cartofi, florile de la porti cadeau secerate, geamurile caselor zdranganeau, facute tandari, oamenii alergau care incotro sa se adaposteasca, alegindu-se totusi cu vinatai si cucuie, sub ploaia de pietre. Totul a durat mai putin de un sfert de ora, dar efectul a fost devastator. Dupa ce a incetat prapadul, oamenii s-au dus direct la solarii, de pe urma carora traiesc majoritatea. Abia atunci au realizat cit de mare le este necazul: foliile de pe solarii erau gaurite, mai mult de jumatate din rasaduri distruse, legumele doborite acopereau pamintul, iar cele ramase pe rasad erau injumatatite.
„Daca povestesc oricui care nu a fost aici duminica zice ca exagerez. Era piatra cit oul de gisca. Am doua cucuie in cap de nici nu pot sa le ating, atit de tare dor. Eu eram la solar, cu fata si nevasta. Pe fie-mea, cind a lovit-o o piatra din aia in cap, a doborit-o la pamint“, povesteste Sever Enea, secretarul primariei, continuind: „A dat piatra mai mult din centrul comunei in sus, pe linia cu primarul. Acolo stau si eu si altii care lucreaza la primarie. Lumea mai si glumeste. Zice ca pe acolo sint oamenii mai rai. Vecinii s-au luat si de mine, ca duminica am lucrat si zic ca si din cauza astora, care nu tin cont de sarbatori, da Dumnezeu asa urgie. Pe linia aia nu a ramas nici o casa cu geamurile intregi“. Sever Enea a spus ca in Desa au fost afectate aproximativ 700 de gospodarii.
„Asta e, te pui cu natura! Muncesti un an si in citeva minute distruge totul“
Ieri-dimineata, prin tot satul nu se vorbea decit despre urgia din seara trecuta. Iesiti pe la porti sau adunati la primarie, oamenii isi plingeau munca si investitiile facute: „Pe la tine a dat tare piatra, dada? Ca la mine a fost prapad! Iti mai ramasa ceva in picioare din rasaduri?“
Negri la fata de suparare, toti isi faceau socoteala daca pot macar sa isi recupereze banii bagati in culturi si in rasaduri: „Am avut cam 7.500 de fire de rosii, am avut ardei si fasole pastai. S-a ales praful! A batrina are 70 de ani si spune ca n-a vazut de cind e asa piatra“, a spus Arvanitopol Balteanu.
„Barbatu-meu se plimba de azi-dimineata prin curte, de la un colt la altul. Nu mai pot sa il linistesc. Repeta mereu: munca mea de un an, munca mea de un an! Si eu ii tot spun ca asta e, te pui cu natura! Muncesti un an si in citeva minute distruge totul“, a spus Gheorghita Segarceanu.
Nici un satean nu are culturile sau casele asigurate
Oamenii din Desa regreta acum ca nu si-au asigurat culturile si isi amintesc chiar ca acum ceva vreme au venit citeva persoane de la Calafat care au incercat sa ii convinga sa isi faca asigurari.
Nici un om din sat nu are insa asigurare nici macar pentru casa in care traieste si tot ce a distrus natura este pierdut fara nici o sansa de despagubire.
„Cred ca ar fi trebuit sa platesc cam 700.000 de lei ca sa-mi asigur rosiile. Acum mi-ar fi prins bine sa am asigurarea, atunci mi s-a parut ca sint niste bani dati cam aiurea. Dar uite ca asa am pierdut totul…“, a spus Sever Enea.
Cei care au culturi foarte intinse spun insa ca asigurarea i-ar costa totusi foarte mult.
„M-ar costa citeva milioane sa asigur toate rasadurile. Si oricum, luam oarecum in calcul si distrugerile provocate de natura. Dar niciodata nu a fost ca de data asta. In fiecare an a dat piatra in anumite parti ale comunei, dar asa de mare, sa distruga tot, nu s-a mai intimplat“, a spus Arvanitopol Balteanu.
Oamenii incearca sa isi revina dupa dezastrul de duminica seara. In solarii sint adunate rasadurile si legumele cazute, ferestrele sint acoperite cu folii si cartoane pina cind vor fi cumparate noi geamuri, curtile sint curatate de crengile smulse din pomi si toti satenii se roaga ca furia naturii sa se opreasca aici si grindina de la sfirsitul saptaminii sa nu se mai repete niciodata.
