• Ai agatat-o? S-a lasat repede? Ti-a daruit tot ce nevasta ta considera „anormal“ sau „murdar“? E cea mai fierbinte tipa care „ti-a cazut in plasa“? Casca ochii, ca altfel… Tocmai „ai avut o tragere“ cu cel mai convingator transsexual din Oltenia …nu-i asa ca te ustura… si portofelul?
I se spune Maica Stareta. Dar nu are nimic in comun cu cele sfinte. Nici macar cu titulatura feminina a „renumelui“, intrucit, cel putin in buletin, si in… pantaloni, este baiat. Gabriel sau Simona, cum isi spune tinarul craiovean de nici 17 ani, s-a considerat intotdeauna o „greseala genetica“. Trebuia sa se nasca femeie. De cind se stie a simtit asta, a fost crescut in acest spirit, a simtit, s-a comportat si s-a dorit a fi o reprezentanta a sexului frumos. Nu se simte stingherit de identitatea lui sexuala, nu sufera de sentimentul de opresiune sau de marginalizare de care se pling majoritatea apartenentilor acestei minoritati sexuale. „E misto viata asta! Imi place cum sint, ce fac si oamenii printre care ma invirt!“. Oamenii „printre care se invirte“ Gabi se inscriu in aceeasi asa-zisa „normalitate“ in care crede tinarul transsexual, o normalitate creata de ei, toti cei care au deasupra identitatii lor sexuale nenumarate semne de intrebare: homosexuali, lesbiene, sadomasochisti, fetisisti etc. O lume obscura, populata de personaje pe care le crezi sau le vrei imaginare, de care ai auzit, dar a caror existenta o pui oarecum sub semnul intrebarii. Ei, bine, acesti oameni exista, traiesc printre noi, ne sint cunoscuti, colegi, prieteni, rude, iubiti, soti si, in aparenta, au o viata normala. Gabi, sau Simona, le stie insa cel mai bine adevarata fata, atunci cind vin la el sa le fie satisfacute cele mai bizare dorinte sexuale, cele mai ascunse fantezii, refuzate de partenerii de cuplu, sau pe care nici nu au indraznit sa le dezvaluie, sclavi ai placerilor trupesti, dorind sa fie biciuiti, umiliti, scuipati, sodomizati, partasi la dezmaturi carnale.
Pe Gabi l-am cunoscut la sediul Gazetei de Sud. Venise sa dea un anunt in ziar. Era imbracat normal, intr-un pantalon de trening si un tricou fara mineci. Tuns scurt, parea baiat, dar sprincenele pensate „fir“ si gesturile languroase ii tradau latura feminina exacerbata. A acceptat usor sa vorbeasca despre el. Nici o tentativa de a-si nega statutul, nici o emotie, nici o retinere. Numai din cind in cind isi tempera tonul inalt al vocii si privea la ocupantii meselor terasei unde avea loc discutia, sa vada daca a fost cumva prea galagios. Impresia pe care o da e ciudata si derutanta. Si nu neaparat din cauza lucrurilor pe care le spune. Stii ca te afli in fata unui baiat, dar toata atitudinea, gestica si aerul in care este invaluit personajul din fata ta sint clar feminine: picioarele incrucisate cochet, modulatiile languroase ale vocii, risul calculat al femeii care se alinta, apelativele „mamoase“ cu care ti se adreseaza…
„Da puiu’, sint transsexual! De cind ma stiu, am fost altfel decit ceilalti. Bine, ca si parintii mei m-au cocolosit si m-au tratat intotdeauna ca pe fetita lor cea mica! Am purtat rochite pina la virste inaintate si chiar la serbarile scolare ma imbracam in costume populare feminine. Nu mai vorbesc de par lung. La 14 ani am avut prima experienta sexuala. Cu un barbat, desigur. S-a declarat uimit…“ (ride, magulit numai de amintirea complimentului). Gabi poarta ochelari de soare prin care nu ii poti ghici ochii. Doar sprincenele i se zaresc, subtiri, pensate grijuliu. Imi spune ca iese rar din casa imbracat ca barbat. Numai la scoala nu are de ales. Este elev la Liceul de Arta, in clasa a XI-a. Colegii si profesorii stiu de „inclinatiile“ lui. „Nu imi spune nimeni nimic. Profesorii ma accepta si chiar imi spun Gabita. N-am incercat niciodata sa ma ascund. Sint femeie. Ma duc la scoala cu lipgloss si cu rimel pe gene. Numai parul a trebuit sa mi-l tund. Au cam obiectat“. Tinarul isi aprinde o tigara tuguindu-si buzele si expirind voit elegant fumul, tinind degetul mic ridicat in aer. „Traiesc singura“ (ma obisnuiesc greu cu epitetul feminin pe care si-l atribuie). „Sint independenta si am o relatie stabila de aproape doi ani. El are 38 de ani si e avocat. E inalt, brunet si paros. Exact cum imi plac mie barbatii!“. Ride subtire, mingiindu-si o coapsa, dupa care continua: „De-abia astept sa fac 18 ani, sa pot sa intru in legalitate pentru operatie. Dar nu e rau nici asa. Florin ma iubeste asa cum sint. E misto viata asta!“.
Bine, bine, este inamorezat de tine, dar cu anunturile din ziar cum ramine? Ii amintesc textul pe care abia l-a inregistrat la Gazeta de Sud: „Tinara, meditez la flaut barbati generosi“. Gabi se fofileaza, ezita putin, dupa care imi face o alta marturisire: practica sadomasochismul. „Florin nu are nimic impotriva. Eu doar ii sodomizez. Ii bat cu biciul, ii ranesc, dar nu intretin contacte sexuale. Am sclavi in toata tara. Imi spun stapina si sint in stare de orice pentru mine. Daca ii pun sa imi linga pantofii, o fac. Tot de la ei am si bani. E suficient sa dau un telefon si imi aduc suma de care am nevoie“.
„Ahaa, sint atitia cu care mi-am pus-o si nu au habar ca s-au regulat cu un barbat!“
Ma indoiesc de ce imi spune si ma gindesc ce fel de oameni ar putea sa fie cei care o suna. Nu imi termin bine gindul, ca mobilul lui Gabi suna. „Alooo!“. Tinarul lungeste cuvintele si isi indulceste indoit tonul vocii. „Daaa. Cine e? George? Care George? A, George, de la penitenciar! Da, puiu’, dar nu pot acum. Sint cu niste prieteni la o terasa“ (imi face cu ochiul, complice). „Mi-ai facut rost de ce te-am rugat? Da-l incolo de baston! Am nevoie de catusele alea cit mai repede“, il dojeneste fara prea mare suparare. Inchide telefonul victorios, convins ca acum nu mai am motiv sa nu-l cred. „Era George, un prieten de la penitenciar. E cam prostut. Dar e baiat bun. Nu stie inca“. Imi exprim nedumerirea. Nu stie ce anume? „Ca sint barbat, ce altceva! Ahaa, sint atitia cu care mi-am pus-o si nu au habar ca s-au regulat cu un barbat!“. Ramin masca. Gabi ride si imi aduce repede lamuriri: „E simplu, puiu’! Ii invirt pe degete cum vreau eu. Am trucuri gramada. Il aduc acasa, imi place, vreau sa ma culc cu el, dar fara sa ii spun ca sint barbat? Simplu! Ii spun ca am facut un chiuretaj acum doua zile sau ca am problema aia lunara. Dar putem s-o facem oral…. Sau anal. De cele mai multe ori nu mai trebuie sa spun a doua oara despre sex anal, ca imediat imi destainuie ca sint de acord si ca isi doresc de mult sa faca sex anal, dar prietena sau nevasta nu au fost de acord. Uneori se intimpla sa nu am chef nici de oral si atunci le spun ca tocmai am fost la dentist. Ehe, sint atitea metode, puiu’, sa-i duci cu vorba, dar totusi sa-i pastrezi pina ii „faci“ bine la buzunar! Sint cam perversa!“ (chicoteste, multumit de propriul „compliment“, asteptind sa-mi dau cu parerea. Tac, si el continua) „Tu de ce crezi ca mi se spune Maica Stareta? L-am santajat pe un preot cu 28 de milioane. Asta pe linga faptul ca mi-a umplut casa cu mobila si alte chestii. Cineva mi-a vindut pontul ca este „pe problema“, m-am dus la el, m-am bagat pe sub pielea lui si timp de o saptamina m-a tratat ca pe o doamna. Cind i-am cerut bani a incercat sa ma fenteze. Bine ca ii facusem poze fara sa stie. A scos imediat banu’“.
Pentru ca imi exprim indoiala fata de credibilitatea aspectului lui fizic ca femeie, cu care a prostit barbatii, ma invita fara rezerve acasa la el. Accept.
Gabi este totusi…Simona
In fata portii ezit putin pina sa sun. Deschide o fata roscata, cu parul lung, in blugi si cu bluza innodata sub sini. Il recunosc pe Gabi de-abia dupa ce ii aud glasul. „Fata“ este incintata de reactia mea. Are picioare lungi, subtiri, cu coapse bine reliefate, feminine, blugii cu talia foarte joasa i se muleaza pe fesele obraznice, mijlocul este subtire, abdomenul plat. „Acum mi-am pus numai sutien cu burete. De obicei am sini cu colagen si silicon, dar mi s-a spart unul. Am si peruca, vezi? Am luat-o din Mercur cu 800.000 de lei. Nu-i asa ca parca e adevarata? Si pot sa o coafez cum vreau eu!“. Deja imi este greu sa vorbesc cu „ea“ la masculin. „Spune-mi Simona! De cind eram mica si ma jucam cu copiii le spuneam sa imi spuna Simona. Am pastrat numele“. „Casa“ Simonei este mai degraba un fel de pivnita mobilata si separata printr-o perdea in doua camere. Este intuneric bezna, nici o fereastra nu lumineaza incaperea si miroase a mucegai si a aer inchis. Simona aprinde neonul infasurat intr-un fel de plasa albastra cu gauri marunte care filtreaza lumina, schimbindu-i culoarea. Isi cerceteaza apoi grijulie starea unghiilor false, lipite cu super glue si vopsite violent cu oja mov. Se asorteaza cu machiajul movariu al ochilor, „vopsiti“ ca la carte, cu dermatograf, fard si rimel. Inauntru este o atmosfera obscura, de bordel. Aerul este umed si inecacios. Pe o masa scunda, o vioara prafuita, un nai, carti, cosmetice si un teanc de scrisori. Linga: un televizor alb-negru, nefunctional, care serveste de raft pentru sticlutele cu parfum, tratamente cosmetice si nimicuri „femeiesti“. Intr-un cui, un ursulet de plus atirna stingher linga o pereche de catuse. Linga televizorul color care este aprins, citeva casete porno si un vibrator imens, rosu si gelatinos. Restul mobilierului este format dintr-un cuier, o masuta purtatoare a unei scrumiere si a citorva prezervative, o alta masa, mai mare, incarcata cu sticle goale de vin, cesti murdare de zat si un pieptene, oglinda deasupra careia se afla neonul si o canapea soioasa.
Simona vrea sa ajunga medic endocrinolog
Simona se priveste admirativ in oglinda, dupa care ia o scrisoare din teancul de linga vioara si o citeste. „Sint un sclav tinar, 32/1,74/70 kg, dornic de a avea o stapina frumoasa. Imi place f.f. mult umilinta si mai putin durerea. In acceptiunea mea, umilinta inseamna sa fiu legat de tine fedels cu miinile la spate si avind la git o zgarda strinsa bine, astfel incit sa fiu in imposibilitatea de a riposta. Tu, ca stapina, ma vei calca in picioare, mai ales pe git si pe fata, ma vei injura, scuipa, biciui, palmui (N-as vrea insa sa ramina urme vizibile deoarece sint casatorit). Ma vei stringe de git cu pulpele tale de stapina, dupa care ma vei obliga sa te ling in c..“. Restul scrisorii deja nu mai poate fi reprodus in ziar. Simona strimba din nas, pozind intr-o femeie scirbita de insistenta admiratorilor. Semnatarii scrisorilor fac parte din cele mai variate categorii sociale si patologice: studenti, elevi, avocati, functionari publici din institutiile… serioase ale statului, cupluri masochiste si chiar…un inventator. „Sint din tot judetul si din afara lui. Asta pentru ca eu sint singura sadomasochista din zona. Am sclavi peste tot. Ii cunosc in urma anunturilor pe care le dau in ziare, aici, la Bucuresti si pe Internet. Uite, am si cupluri. Astia mici zic ca au 21 si 23 de ani, dar eu nu le dau mai mult de 16,17. Dar nu mi-a placut de ei“. Din poza ce insoteste scrisoarea zimbesc timid doi tineri draguti, imbratisati, imaginea perfecta a primului amor adolescentin.
Dupa ce a vorbit despre cosmetice, trucuri de intindere a pielii si de fardare perfecta, despre planurile de viitor, cind ar trebui sa devina medic endocrinolog, dupa ce mi-a aratat, mindra, poza iubitului ei, Florin, a cintat citeva bucati muzicale la vioara, instrumentul pe care il studiaza la liceu, dupa ce a purtat o discutie demonstrativa la telefon cu unul dintre sclavi si mi-a aratat accesoriile orgiilor sadomasochiste, vizita mea s-a incheiat.
Nicodata aerul nu mi s-a parut mai curat decit atunci cind am iesit din „pivnita“. Si lumina zilei mai stralucitoare. …Si lumea mai inselatoare…
