Evaziunea fiscala – favorizata de lacunele legislative si de coruptia din institutiile publice

Economia subterana s-a dezvoltat continuu in Romania, in ultimii ani. Cei care obtin bani insala statul obisnuind sa-si plaseze aceste fonduri in alte tari, unde reciclarea lor este mai sigura si mai rapida, se arata intr-un studiu al Directiei Politiei Economico-Financiare (DPEF) din Inspectoratul General al Politiei. Potrivit sursei citate, aparitia si dezvoltarea economiei subterane au fost favorizate de trecerea la economia de piata in lipsa unei legislatii fundamentate si coerente, fapt care a permis ca intreprinderi de stat sa fie transformate in firme particulare, iar o parte din patrimoniul public sa fie practic insusit de noii patroni. Un alt factor care a determinat dezvoltarea economiei subterane a fost acapararea conducerii unor banci comerciale de persoane corupte, releva studiul citat.

Raspindirea coruptiei si a protectionismului in organismele si institutiile publice a afectat imaginea Romaniei in lume, aducind prejudicii mari dezvaltorii economice si sociale. Evaziunea fiscala continua sa reprezinte unul dintre fenomenele cele mai periculoase care alimenteaza economia subterana. Potrivit aceluiasi studiu, lipsa unei legislatii adecvate si incapacitatea organelor de control de a apara interesele statului au facut posibile aparitia si dezvoltarea anumitor metode de sustragere de la plata impozitelor si a taxelor, atit de catre agenti economici, cit si de catre o anumita parte a populatiei.

Colonelul Aurel Milescu, seful DPEF a estimat ca, in prima jumatate a acestui an, infractiunile de evaziune fiscala au saracit statul roman cu cinci-sase sute de miliarde de lei. Numai in primele sase luni ale acestui an, politistii au descoperit aproape 5.000 de astfel de infractiuni, din care 73 cu un prejudiciu de peste doua miliarde de lei fiecare. Principale forme de evaziune fiscala descoperite de politisti sint sustragerea de la plata obligatiilor prin neevidentierea corecta in contabilitate a operatiunilor economice, infiintarea si cesionarea unor firme fantoma folosite apoi pentru diverse activitati, distrugerea unor documente contabile, folosirea unor evidente duble sau a unor bilanturi contabile false. Totodata, multi oameni de afaceri ascund o parte din activitatile comerciale sau din sursele impozabile sau prezinta documente false de import-export.

Politistii au identificat si principalele metode folosite in cursul infractiunilor de evaziune fiscala, se arata in studiu. De exemplu, in comertul cu produse petroliere, pentru sustragerea de la plata taxelor si impozitelor se infiinteaza societati comerciale in numele unor cetateni straini care pleaca apoi din Romania, firmele fiind folosite drept intermediari in circuitul comercial si pentru acoperirea in fals a destinatiei finale a unui produs. Astfel, majoritatea produselor petroliere livrate din rafinarii ca derivate neaccizate (benzina de extractie, benzina COR, solvent aromat etc.) apar ulterior drept carburanti (benzina Premium si motorina) vinduti ca atare, desi parametrii calitativi reali sint altii. In conditiile in care marfa circula cu acelasi mijloc de transport de la rafinarie la statiile de distributie, firma-fantoma acopera un circuit comercial fictiv, menit sa deturneze verificarile fiscale si sa confere actiunilor societatilor reale aparenta de legalitate, releva studiul mentionat.

Potrivit politiei, sistemul bancar, financiar-valutar si normele de reglementare a decontarilor permit si chiar favorizeaza infractiunile de evaziune fiscala. Atit timp cit decontarile in numerar insotesc permanent tranzactiile ilegale, sanctiunile fiind disproportionat de mici in raport cu valoarea operatiunilor ilegale, este dificil de contracarat acest fenomen, sustin politistii. Accesul uneori imposibil la operatiunile bancare in care sunt implicate societatile fantoma face imposibila actiunea organelor de control de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat, precizeaza sursa citata. In functie de domeniul de activitate si de legislatia specifica, evaziunea fiscala imbraca diverse forme si se manifesta mult mai pregnant si ofensiv in domeniile in care fiscalitatea este mare, sustin autorii studiului. In aceste domenii, evitarea platii obligatiilor fiscale aduce profituri foarte mari si elimina concurenta agentilor economici de buna-credinta, adauga ei.

Una din conditiile favorabile identificate de politisti consta in posibilitatea circulatiei marfurilor si a deducerilor fiscale pe baza unor documente ale altor societati decit furnizorii reali sau emise in numele unor firme inexistente. Acest fenomen este posibil din cauza lipsei de control asupra vinzarii documentelor cu regim special si a inexistentei unei legislatii stricte in domeniu.

Autorii studiului apreciaza ca se impun masuri restrictive care sa asigure controlul producerii si distribuirii acestor formulare. Acelasi fenomen se manifesta si in domeniul producerii si eliberarii marcajelor fiscale (timbre, banderole), pentru care se impune o mai mare exigenta, intrucit o serie noua se elibereaza doar in baza unei simple declaratii de pierdere sau distrugere, fara a se verifica realitatea acesteia, arata politistii. O alta conditie care favorizeaza evaziunea este – potrivit Politiei Economice – desfasurarea unor activitati comerciale si financiare prin firme fictive inregistrate la Registrul Comertului, dar care nu isi desfasoara activitatea la sediul declarat si care, astfel, nu pot fi controlate de organele fiscale. De asemenea, legislatia din domeniul fiscal a permis unele eschivari de la plata obligatiilor fiscale, asa cum este cazul produselor accizate ce pot fi substituite usor cu produse neaccizate (grupa produselor petroliere sau a alcoolului, care a circulat sub denumirea fictiva de distilat).

Totodata, politistii au constatat ca, in cazul producatorilor de alcool, supravegherea fiscala este ineficienta, favorizind evaziunea. Au existat situatii in care organele de control au descoperit fabrici neautorizate, care, desi au fost sigilate, au continuat sa produca alcool sau diverse bauturi alcoolice, se mai arata in acelasi studiu.