Criza din sistemul sanitar paralizeaza furnizorii de medicamente si servicii medicale, care au de recuperat de la spitale sute de miliarde de lei. Din cauza fondurilor mici primite de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, doua unitati doljene, Spitalul de Urgenta Craiova si Spitalul Filiasi, nu au de unde sa deconteze 100 de miliarde de lei. Marii furnizori de medicamente, firme ca SICOMED Bucuresti, POLISAN Sibiu, TERAPIA Cluj, precum si multe altele, distribuitoare de medicamente din import, vor ramine cu buza umflata.
Petre Turlea, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), a afirmat ieri, in cadrul videoconferintei cu prefectii, ca aceasta institutie a deblocat deja 2.000 de miliarde de lei pentru decontarea datoriilor catre farmacii, aferente anului 2003, in contul medicamentelor gratuite si compensate, precum si o prima transa de 1.300 de miliarde de lei pentru restantele anului 2002.
Tot ieri, Turlea a mai spus ca, in curind, CNAS va debloca fonduri si pentru achitarea datoriilor spitalelor catre furnizorii de medicamente si servicii medicale, din 2002. Situatia cu datoriile si contractele incheiate pe 2002 a fost solicitata de CNAS la inceputul acestui an, insa dupa ce s-a constatat ca debitele sint uriase, au inceput sa apara problemele. Unele dintre datorii sint recunoscute si vor fi decontate, altele nu, deoarece depasesc cu mult posibilitatile financiare ale CNAS.
Debite „fierbinti“, de peste 100 de miliarde, nu pot fi stinse
Spitalul de Urgenta Craiova si Spitalul din Filiasi sint, in prezent, unitatile sanitare doljene cu cele mai mari datorii catre furnizorii de medicamente si servicii medicale.
La sfirsitul lui 2002, Spitalul de Urgenta avea datorii de 170,2 miliarde de lei, iar cel din Filiasi, de aproape trei miliarde de lei. Cu toate acestea, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) va deconta mai putin de jumatate, in limita fondurilor alocate de la bugetul central. Potrivit indicatorilor stabiliti de CNAS, plafonul de cheltuieli pentru decontarea medicamentelor si serviciilor medicale este de numai 68,4 miliarde de lei – pentru Spitalul de Urgenta si de 1,4 miliarde de lei – pentru cel din Filiasi. Totusi, ca sa le plateasca datoriile, CJAS trebuie sa se convinga ca unitatile respective au respectat metodologia de achizitii, deoarece s-a constatat ca directorii celor doua institutii au omis sa completeze multe din rubricile aferente acestor aspecte. Pina in prezent, CAS recunoaste doar 38 de miliarde datorii la Spitalul de Urgenta si 808 milioane la Spitalul din Filiasi. Cele peste 100 de miliarde, care depasesc indicatorii, nici nu se pune problema sa fie decontate, cu toate ca ele exista ca datorii.
Furnizorii de medicamente vor ramine cu buza umflata
Directorul DSP Dolj, Constantin Ecobici, a precizat ca, la inceputul anului, s-a cerut un raport din partea celor doua unitati spitalicesti. Din cauza erorilor aparute in documente, s-a ajuns la situatia actuala: „La raportarile din luna ianuarie 2003, unele rubrici au fost goale, nespecificindu-se metoda de achizitie. Asa ca a trebuit ca o comisie mixta, alcatuita din reprezentanti ai DSP si Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, sa efectueze controale la aceste spitale si sa verifice fiecare factura in parte“, a spus Ecobici.
Comisia de audit intern a CAS Dolj a demarat propria ancheta la cele doua institutii, pentru a afla daca spitalele in cauza au respectat sau nu metodele de achizitie.
„Serviciul de audit al CAS verifica toate aceste contracte si deconteaza numai ceea ce se incadreaza in indicatori. Diferentele rezultate nu au acoperire in servicii medicale si nu se deconteaza. Sumele pe care s-a stabilit ca le deconteaza pina acum CAS sint date certe, dar contractele pina la valorile stabilite de indicatori vor fi verificate din nou, pentru a se stabili daca indeplinesc metodele de achizitie. Cit despre furnizorii neachitati, conform Legii finantelor, acestia isi vor primi banii la scadenta, in ordinea vechimii contractelor“, a afirmat Cristina Moraru, director economic al CAS Dolj. Cu alte cuvinte, furnizorii care au avut ghinionul sa incheie contracte cu cele doua spitale, spre finele lui 2003, vor ramine cu buza umflata.
Dupa bugetul CNAS, spitalele nu ar mai trebui sa faca internari
In versiunea lui Mihai Coman, directorul economic al Spitalului de Urgenta, restantele catre furnizori trebuie achitate din bugetul de stat, printr-o hotarire a guvernului. Daca nu se ajunge la un compromis, spitalul trebuie sa suporte din bugetul propriu datoriile, pentru ca altfel risca sa fie dat in judecata. Acesta a recunoscut ca, in raportarile din luna ianuarie 2003, privitor la contracte, s-au strecurat greseli: „Ne-au cerut, in mare graba, sa intocmim o lista cu toate contractele si cu metodele de achizitie aferente. S-a mai gresit, de asta se afla comisia de audit de la CJAS aici. Cele 100 de miliarde de lei datorie nu s-a stabilit inca in ce mod vor fi acoperite. In contractul-cadru cu CJAS exista norme de aplicare care prevad, peste valoarea contractului, decontarea cheltuielilor la numarul de internari efectuate. Or, internarile s-au facut, dar ei nu au avut bani la buget si pe 2002 ne-au decontat mai putin, doar la nivelul contractului-cadru“.
Potrivit directorului Mihai Coman, CAS Dolj ar trebui sa deconteze in plus fata de ceea ce alocase circa 70 de miliarde de lei, conform numarului de internari efectuate pe 2002.
Pina la clarificarea situatiei, citiva dintre marii furnizori ai Spitalului de Urgenta, PPOLISAN Sibiu, SICOMED Bucuresti, TERAPIA Cluj, precum si multe alte firme distribuitoare de medicamente din import asteapta sa-si primeasca datoriile, care insumeaza peste 100 de miliarde de lei.
