• Capitania Portului Bechet a solicitat Primariei Teasc ca bacul cu ajutorul caruia taranii traverseaza Jiul sa fie autorizat • Fara bac, satenii ar fi nevoiti sa faca zilnic un ocol de… 60 km pina la cel mai apropiat pod peste riu
Locuitorii din comuna doljeana Teasc ar putea ramine fara bacul cu care traverseaza Jiul, daca cei doi plutasi care deservesc mijlocul de transport pe apa nu intra in legalitate. Cu citeva zile in urma, Capitania Portului Bechet a solicitat Primariei Teasc ca bacul din aceasta localitate sa fie autorizat, in baza unui proiect, sa fie dotat cu mijloace de semnalizare si colaci de salvare, iar plutasii sa aiba brevet de navigatie. Primarul comunei spune ca o asemenea cerinta este aberanta, dat fiind faptul ca bacul este o improvizatie.
„Mi se pare o porcarie sa le ceri plutasilor permis de condus pluta“
Jiul desparte terenurile agricole ale locuitorilor din Teasc si, ca sa traverseze riul, cei de aici au improvizat un pod plutitor, care functioneaza de peste 40 de ani. Oamenii urca pe bac cu carutele, iar caii stau linistiti in ambarcatiune.
Satenii din Teasc sint de-a dreptul disperati de teama ca ar ramine fara bac. „Noi umblam cu pluta asta si asa, fara lumini, ca are omu’ asta un felinar. Sa le ceri plutasilor permis de condus pluta mi se pare o porcarie. Mai mare daraua decit ocaua sa-i trimiti sa se scoleasca si sa-si ia brevet de ala, sau cum i-o zice, ca sa transporte carutele noastre de pe un mal pe altu’. Si, daca fac scoala de condus pluta, apoi trebuie sa-i si platim cind om vrea sa trecem Jiul, or, noi n-avem bani“, sustine, Marian Constantin, un localnic din Teasc, care trece aproape zilnic peste Jiu cu bacul improvizat. Supararea lui si a celorlalti sateni care folosesc bacul este explicabila, pentru ca, in lipsa acestui mijloc de transport pe apa, ar fi nevoiti sa ocoleasca zilnic vreo 60 de kilometri ca sa traverseze riul pe podul de la Podari. Le-ar lua o zi intreaga ca sa ajunga pe cel mai apropiat pod la terenurile lor de peste Jiu, drum pe care il fac cu pluta – fie ea si improvizata – in doar citeva minute.
Cei doi barbati care manevreaza ambarcatiunea muncesc cu schimbul, cite o saptamina fiecare. Cei care beneficiaza de serviciile lor ii rasplatesc pentru munca lor doar toamna, atunci cind recolteaza roadele pamintului, cu cite o banita de griu sau de porumb. Desi pina acum nu s-a intimplat niciodata vreun eveniment neplacut, reprezentantii primariei spun ca vor fi nevoiti sa tina pluta la mal, din cauza unei adrese primite de la Capitania Portului Bechet. Pentru a intra in legalitate, Primaria Teasc, care, cu doi ani in urma, a construit actuala ambarcatiune pe cheltuiala proprie, are nevoie de citeva zeci de milioane de lei, bani de care nu dispune in acest moment.
„Pluta asta e viata mea, iar satenii nu pot fara ea“
„Nu stiu de unde or fi aflat aia de la Capitania Portului Bechet de pluta noastra, de le-a venit sa ne trimita o adresa prin care sintem somati sa obtinem autorizatie pentru bac, adica sa-l facem dupa un proiect aprobat de ei, sa-l dotam cu lumini de semnalizare, cu balize, colaci de salvare, iar pe plutasi sa-i trimitem la scoala sa-si obtina brevet de navigator, sa-i facem capitani de pluta. Mi se pare o aberatie, mai ales ca noi n-avem bani pentru asa ceva. Ne trebuie citeva zeci sau sute de milioane. De unde sa avem noi atitia bani? Asta a pornit, probabil, de la unii care au trecut cu elicopterul pe deasupra si au vazut pluta noastra. La altceva nu s-au uitat“, sustine Ion Trifu, primarul comunei Teasc, nemultumit ca autoritatile s-au obosit sa se ia de „nava“ fara de care localnicii nu se pot descurca.
Si plutasii sint la fel de amariti de vestea ca n-ar mai putea sa conduca bacul decit daca se fac „capitani de pluta“. „N-am auzit pina acum ca ar trebui sa-mi pun lumini pe pluta, da’, daca trebuie, le pun. Doi colaci de salvare as putea sa pun, da’ la scoala sa iau brevet de ala n-am cind. Eu lucrez de dimineata pina seara tirziu, cite o saptamina, dupa aia vine unu’, Doru, care sta si el o saptamina, apoi iar imi vine mie rindul. Cind sa ma duc la scoala si cu ce bani? Pluta asta e viata mea, iar satenii nu pot fara ea, ca trec Jiul cu ea cite 40 de carute pe zi. Asta fac si fac bine. Ce le-am facut eu alora de la capitanie de se ia de mine?“, se intreaba Ion Firu, unul dintre cei doi plutasi care deservesc bacul din Teasc.
Ar fi si o alta varianta, mai convenabila pentru localnici, insa costisitoare pentru autoritati: construirea unui pod. Pina una-alta, pluta celor din Teasc ramine cel mai convenabil mijloc de traversare a riului in aceasta zona. Cit li se va mai permite taranilor sa o foloseasca…
