De mai multi ani, Mititelu impreuna cu apropiatii sai refuza sa plateasca statului obligatiile fiscale cuvenite. Metoda folosita este fuga de pe o firma pe alta pina cind papusarii care misca marionetele decid sa lase societatea care a acumulat in urma fuziunii prin absorbtie toate datoriile firmelor inghitite sa intre in faliment. Judecatorul sindic numeste un lichidator, iar acesta ar avea obligatia sa vinda activele societatii falimentare pentru recuperarea banilor datorati creditorilor. Pentru nici unul dintre lichidatorii din Craiova nu mai este insa o surpriza atunci cind vor sa scoata activele firmelor lui Mititelu sau ale acolitilor sai la licitatie si constata ca societatea incredintata spre lichidare are doar datorii enorme si active cit sa obtina banii pentru un fluier cu care sa fluiere a paguba. In cele mai multe cazuri, firmele ajunse in faliment isi declara pierdute sau distruse evidentele contabile, astfel ca lichidatorului nu-i mai ramine decit sa incerce sa reconstituie documentele, daca mai poate. Pe cele citeva zeci de firme pe care le manevreaza si le fuzioneaza stapinii mititelului s-au adunat zeci de miliarde de lei datorii catre bugetul statului, care nu vor putea fi recuperate niciodata pentru ca la firme nu mai este nimic de vindut. Sechestrul asiguratoriu pe care Finantele publice ar trebui sa-l puna pe activele firmelor in cazul neplatii obligatiilor fiscale vine de regula in astfel de cazuri mult prea tirziu, cind firma este golita de bunurile atractive care ar putea fi valorificate. De ce se intimpla asa, nici noi nu stim pentru ca nu am obtinut niciodata un raspuns clar de la reprezentantii Ministerului de Finante.
Mititelu se joaca de trei ani de-a soarecele si pisica cu procurorii si politistii din Dolj, care se fac ca-l urmaresc penal pentru evaziune fiscala de miliarde de lei. Pentru ca Mititelu o luase razna facind comert aiurea, fara sa plateasca biruri, procurorii au vrut sa-l sperie cu dosarul penal nr. 441 din 2001. Ca nu s-a speriat o dovedeste faptul ca de la cumpararea cartonului in care procurorii au pus prima nota de constatare a organelor fiscale, care au informat la timp ca Mititelu, prin societatea TELADRI IMPEX SRL Craiova, care-l avea ca asociat unic si administrator pe Adrian Mititelu, insala la greu statul, personajului nu i s-a clintit nici un fir de par. Mai mult, politistii au ajuns un fel de milogi ai lui Mititelu, caruia ii cersesc documente contabile ca sa poata, zic ei, sa-l bage la zdup pentru evaziune fiscala.
Mititelu evazionist?
Dupa ce inspectorii DGFP Dolj, in anul 2000, au vrut sa faca un control de rutina la societatea TELADRI IMPEX SRL Craiova au constatat ca nu au ce controla deoarece societatea nu avea nici un fel de acte contabile. In nota de constatare nr. 677/31.03.2000, inspectorii au retinut faptul ca societatea controlata, in perioada 1998-1999, a desfasurat activitati generatoare de venituri fara a conduce evidenta contabila prevazuta de Legea nr. 82/1991, fapta care intra sub incidenta art.40 din aceeasi lege si fara a determina, inregistra, declara si vira obligatiile fiscale datorate bugetului de stat, potrivit legii, incalcindu-se astfel prevederile Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Este un mod de a spune ca inspectorii au verificat, pentru ca in realitate Adrian Mititelu, administratorul si asociatul unic al societatii controlate, a refuzat sa puna la dispozitia inspectorilor actele. Acestia au reusit sa demonstreze ca firma amintita a desfasurat activitati comerciale generatoare de venituri pe baza unor facturi emise de aceasta societate catre firma SC NASSER SRL Craiova. Dupa ce inspectorii nu s-au putut intelege cu Mititelu, au sesizat politia, care, ciudat, a declansat cercetari. Politia a constatat ca, in perioada 1998-2000, TELADRI a derulat relatii comerciale generatoare de venituri cu SC ARAGON IMPEX SRL, SC LIANTUL SA, SC JIUL SA si SC COREAL SA. Politia a ridicat facurile emise de Mititelu catre firmele enuntate si a cerut, la sfirsitul anului 2003 (in 25 noiembrie), la DGFP Dolj calcularea obligatiilor fiscale datorate de TELADRI. Cuantumul obligatiilor fiscale neachitate era necesar pentru solutionarea dosarului penal nr. 65486/2002, aflat in gestiunea Politiei Dolj.
Fuga
Pentru ca Mititelu nu platea nici datoriile catre partenerii de afaceri, pe 19 iulie 1999 SC LIANTUL SA Craiova a inregistrat pe rolul Tribunalului Dolj cererea de declansare a procedurii falimentului pentru o creanta de 28.279.462 lei. Mititelu s-a speriat si a achitat datoria catre LIANTUL prin vinzarea unui autocamion. Cum nu mai era de trait pe aceasta firma, de care incepusera sa traga creditorii, Mititelu, pe 29.08.2000, a initiat actiunea de cesionare a partilor sociale si schimbarea sediului social prin actul aditional autentificat sub nr.1418. Pe 6.09.2000, judecatorul delegat de la Oficiul Registrului Comertului (ORC) Dolj a autorizat modificarea actului constitutiv al societatii, conform actului aditional nr. 1418 din 29.08.2000. Capitalul social al firmei TELADRI de 500.000 de lei a trecut la SC SPISO AGROCOM SRL Craiova, firma reprezentata de Dumitru Stanciulescu (asociat de nadejde care nu l-a lasat la greu pe Mititelu niciodata) si Bulai Gabriel. Mititelu s-a retras ca un boier din societate, iar sediul social s-a mutat in localitatea Bechet din judetul Dolj. In urma afacerii, TELADRI si-a schimbat numele in SC SPISO INTERNATIONAL SRL cu administrator Stanciulescu, ca Mititelu avea rau de Dunare. Tot acum s-a majorat si capitalul social de la 500.000 lei la 2.000.000 lei.
Mititelu s-a infruptat din Banca Religiilor, iar altii si-au facut biserici ecumenice!
Cind Mititelu credea ca scapase firma TELADRI de faliment, Tribunalul a fost nevoit sa ia in seama si alte cereri de faliment formulate de creditorii DGFP Dolj, DGMPS Dolj, SC AMIDON GLUCOZA Calafat si, surpriza, Banca Internationala a Religiilor, sucursala Craiova, banca de la care, se stie in tot orasul, nu s-a imprumutat Mititelu, ci Dinel Staicu! Tribunalul a dispus inceperea procedurii falimentului fata de societatea SPISO INTERNATIONAL din Bechet, desemnindu-l lichidator pe Vladimir Babov. Inspectorii fiscali au incercat sa dea de urma societatii SPISO in orasul Bechet. Pe 14 ianuarie 2004, Bechetul le-a comunicat ca firma de care erau interesati inspectorii si o groaza de creditori nu a depus la Bechet dosarul fiscal de infiintare sau alte documente contabile. Societatea si-a schimbat sediul social in timpul cercetarilor penale fara indeplinirea formalitatilor legale prevazute de art. 3 din Legea nr. 87/1994 si fara a instiinta organul fiscal teritorial. Nici lichidatorul judiciar nu a avut mai mult noroc cu documentele lui Mititelu pentru ca nici el nu le-a putut vedea niciodata. Avind in vedere ca SC TELADRI se afla in procedura de reorganizare inca din 14.09.1999 (conform sentintei civile a Tribunalului Dolj nr. 271 din 7-12-2000 emisa in dosarul 85/F/1999), iar cesionarea partilor sociale detinute de Mititelu s-a realizat pe 6.09.2000 rezulta ca actiunea s-a desfasurat ca si cind Mititelu traia in jungla, dupa propriile sale legi. Chiar si dupa deschiderea procedurii falimentului, societatea a continuat sa efectueze acte si fapte de comert fara specificarea situatiei juridice in care se afla. Inspectorii financiari si-au mai incercat o data norocul si cu noul administrator Stanciulescu sa gaseasca actele contabile ale firmei, punindu-i-se in vedere faptul ca il paste evaziunea fiscala, conform Legii nr. 87/1994 si OG 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala. Nici de aceasta data nu au avut mai mult noroc decit cel pe care l-au avut cu Mititelu. Stanciulescu nu avea nici un interes, mai ales ca pe vremea cind Mititelu era administrator unic l-a imputernicit pe Stanciulescu sa ridice facturi si chitante fiscale de la distribuitorul NOVUS pentru TELADRI, in perioada 1998-1999.
Politistii si procurorii- tiris in fata lui Mititelu!
Pentru ca nu au putut sa vada documentele contabile, inspectorii au stabilit obligatiile fiscale neachitate prin estimare. Pe 19 februarie 2004, inspectorii fiscali au stabilit ca Mititelu datora statului doar pe estimari peste 4,6 miliarde de lei. Nici macar atunci politia nu a miscat un deget si a continuat, ca si procurorii Parchetului, sa plimbe dosarul penal asteptind sa iasa Mititelu la pensie. Daca timp de trei ani Mititelu a sfidat organele de control si ancheta ale statului, refuzind sistematic sa puna la dispozitie documentele, ne intrebam ce ar mai trebui sa faca Mititelu pentru a-i determina pe slujbasii statului sa stea macar o data in pozitie de drepti si nu cocosati, cum le e obiceiul! Este incredibil ca o armata de politisti si de procurori sa se roage de Mititelu, timp de trei ani, sa plateasca tot ceea ce datora statului, stat care le plateste lor salariile in fiecare luna, ba si ceva sporuri pe deasupra. Nici nu ne miram in aceste conditii ca oamenii simpli cred ca salariile functionarilor militarizati sau nu sint doar o mica atentie din partea statului! Dosarul nu a fost nici acum solutionat, iar viteza melcului pe care au adoptat-o si procurorii, si politistii ne face sa dam un pronostic: nici peste trei ani!
