Patronatele din agricultura estimeaza un efect devastator al calamitatilor
Cele mai mari precipitatii din ultimii 50 de ani au facut ca trei sferturi din teritoriul României sa fie acoperite de ape. Sapte oameni si-au pierdut viata. Sute de kilometri de drumuri sint distruse, 425.000 de hectare teren agricol au fost afectate, iar zeci de orase continua sa fie izolate de restul tarii. Iata bilantul dramatic, provizoriu, lasat in urma de puhoaiele de ape. Intre timp, premierul Calin Popescu Tariceanu a convocat ieri conducerea PNL pentru a discuta despre masurile pe care le va lua executivul in cazul unor alegeri in toamna. Nici o vorba insa despre inundatii. Teoretic, situatia de urgenta ar fi trebuit sa fie coordonata de ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga, dar in urma cu doua zile acesta se afla la Bruxelles. Fara ocolisuri, liderii sindicali si reprezentantii patronatelor spun ca, desi tara se afla sub ape, guvernul arata o grija deosebita pentru alegeri anticipate. Nu putini dintre acestia au fost de parere ca situatia exceptionala provocata de inundatii este amplificata si de disfunctionalitatile dintre administratia centrala si cele locale.
Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii: „Vor fi despagubiti doar cei asigurati“
„Daca acum citva timp vorbeam de o recolta de sapte milioane de tone, iata ca, brusc, vremea nu ne lasa sa recoltam. Daca luam in calcul si inundatiile din mai, suprafata totala de culturi distruse este de 450.000 de hectare. Calculata la aceasta suprafata, valoarea pagubelor este de 130-140 de milioane de euro. Sint trei judete in tara in care griul a incoltit in proportie de peste 20 la suta. Este vorba de Dolj, Buzau si Vilcea. Din pacate, acest griu va deveni furajer, pentru ca nu mai este bun de nimic. In sedinta de guvern de astazi, am propus declararea starii de calamitate pentru unele judete. Vor fi despagubiti doar cei care au asigurare“.
Marius Petcu, presedintele CNSLR Fratia: „Inundatiile trec, puterea trebuie sa ramina“
„Autoritatile si-au dovedit incapacitatea de a gestiona o criza in urma cu citeva luni, atunci cind s-au produs inundatiile din Timis. Atunci, orice s-ar spune, pagubele au fost la o scara mai restrinsa decit acum, dar autoritatile tot si-au dat cu stingul in dreptul. Asa ca nu ma mira ca in prezent nu se face ceea ce ar trebui. Vad ca cea mai mare concentrare de forte este indreptata spre alegerile anticipate. Din pacate, se pare ca exista o anume gindire in rindul guvernantilor: inundatiile trec, dar puterea trebuie sa ramina – par sa-si spuna cei care ne conduc. CNSLR Fratia va organiza comandamente in fiecare dintre judetele afectate. Vom incerca sa dam o mina de ajutor localnicilor afectati si poate astfel vom reusi sa impulsionam autoritatile in demersurile pe care ar trebui sa le intreprinda cu mai mult profesionalism“.
Matei Bratianu, vicepresedintele BNS: „Clasa politica, obligata sa nu mai tropaie“
„In ultimii 15 ani toate guvernele si toti primarii Capitalei au fost luati prin surprindere de seceta, ploi, ninsoare. Clasa politica de la putere este obligata sa lase tropaielile pentru reimpartirea scaunelor, grija pentru anticipate, luptele cu opozitia si cele din interiorul coalitiei. Guvernul ar trebui sa-si stabileasca doua obiective pe termen scurt: adoptarea masurilor necesare pentru diminuarea pierderilor provocate de inundatii si pregatirea pentru intrarea in iarna, pentru ca populatia va avea parte de cea mai scumpa iarna din istoria României. Pe termen mediu, guvernul ar trebui sa inceapa intr-adevar o politica de regularizare a retelei hidrografice, acordind prioritate zonelor cu gradul cel mai sporit de periculozitate. In paralel ar fi necesara constituirea a doua comisii (parlamentara si guvernamentala) care sa aiba ca tinta identificarea tuturor celor care s-au facut vinovati de incompetenta, hotie ori de starea proasta a digurilor, podurilor, canalelor si amenajarilor hidrografice care au marit amploarea dezastrelor“.
Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa: „Anticipatele ar dubla criza“
„Constat ca situatia exceptionala provocata de inundatii este amplificata si de disfunctionalitatile dintre administratia centrala si cele locale. Informatiile trimise in teritoriu sint actualizate extrem de lent. Rareori comandamentele au luat masuri radicale de prevenire. E clar ca niciodata guvernele nu s-au pregatit pentru calamitati. Lanturile de dotari functioneaza greoi, relatiile dintre autoritatile locale nu sint bune si nu ar trebui sa ne surprinda ca abia avem o mina de barci pentru interventii. In schimb, exista o preocupare intensa pentru anticipate, desi România are alte prioritati: prevenirea si limitarea efectelor inundatiilor, apoi integrarea in UE, problema schimbarii fiscale etc. Venirea la putere a unui guvern provizoriu care va avea puteri limitate va dubla actuala criza. Daca se doresc anticipate, sa se faca la anul, iar daca intr-adevar exista un blocaj in reforma legislativa, guvernul trebuie sa se adreseze populatiei printr-un referendum, nu prin alegeri anticipate“.
Ioan Radoi, presedintele CSNTR: „Populatia, batjocorita de guvern“
„In timp ce 31 de judete sint sub ape, 13 drumuri nationale sint inchise, Moldova este izolata de restul tarii, barajele de protectie sint distruse, guvernul, si nu numai, are alte prioritati. Lupta politica si fortarea alegerilor anticipate sint o mizerie. Nu de asta are nevoie populatia, ci de concentrarea de forte a guvernului, institutiilor statului, parlamentarilor. Sint senator in opozitie, dar cred ca e evident pentru toata lumea ca guvernul isi dovedeste batjocura fata de populatie. La ora actuala, orice investitie la nivel industrial ar trebui sa treaca in plan secundar, iar principalele fonduri sa fie orientate catre sprijinul populatiei afectate“.
Cristian Pirvan, secretar general AOAR: „Guvernantii si clasa politica joaca leapsa“
„Trebuie realizat urgent un plan care sa prevada refacerea infrastructurii afectate. De asemenea, trebuie mobilizat potentialul industrial al României, pentru ca producem si noi ciment, pompe, excavatoare, beton. E nevoie de o inventariere a produselor de constructie si a fortei de munca. Noi degeaba producem excavatoare in România? Ca sa nu avem nici macar cinci astfel de utilaje intr-un judet? Pentru realizarea lucrarilor de refacere a infrastructurii si a locuintelor celor afectati de inundatii, trebuie sa se apeleze in special la potentialul industrial al producatorilor români si nu sa se realizeze noi importuri. Cerem in mod ferm valorificarea capacitatii de productie a societatilor românesti, capabile sa asigure ciment, otel beton, materiale de constructie, pompe si excavatoare, camioane si echipamente terasiere.
Dar toate acestea costa si trebuie atrasi bani de undeva. Asociatia Oamenilor de Afaceri din România cere guvernului si parlamentului sa aprobe in regim de urgenta lansarea unui imprumut public, intern si international, de minim 200 de milioane de euro, prin lansarea de eurobonduri pe termen de 15-20 ani, pentru a elimina efectele inundatiilor. Imprumutul ar urma sa fie utilizat pentru finantarea tuturor lucrarilor, livrarilor de echipamente si platii fortei de munca ce trebuie implicata in indepartarea cu maxima urgenta a efectelor inundatiilor din acest an. Acesti bani ar putea fi alocati si pentru elaborarea si sustinerea unui program national, regional si local pentru limitarea cit de mult posibil a unor astfel de evenimente in anii urmatori.
Administratiile locale, consiliile judetene sint complet depasite in acest moment pentru ca nu exista bani. Nu ma intereseaza anticipatele. Sa le faca, sa nu le faca. Guvernantii si intreaga clasa politica n-au decit sa se joace in gradinita lor, sa faca leapsa, sa se imparta pe grupe mari-mici, dar aceste probleme trebuie rezolvate. Nu poti lasa oamenii fara un acoperis deasupra capului si tu peste doua luni sa mergi sa-l intrebi daca voteaza cu tine. Sau poti face si asta, dar românii vor da rau cu ei de pamint“.
Alexandru Dobre, membru ARACO: „Autoritatile sint inundate“
„Nu se poate vorbi despre vinovati pentru ca volumul mare de precipitatii a depasit orice asteptari. Cu toate acestea, autoritatile statului, cele care ar trebui sa intervina pentru limitarea dezastrelor si salvarea de vieti omenesti, sint inundate si ele. In materie de lucrari ingineresti, lucrarile de infrastrucura sint facute asa cum trebuie, comparabile cu cele din alte state, dar in fata naturii dezlantuite nu poti sta fara sa patesti nimic. Acum tebuie analizat ce trebuie facut pentru a mai rezolva cite ceva. Ar trebui sa existe o concentrare totala de forte, autoritatile sa dea la o parte neprofesionistii si sa demareze de urgenta un plan. Asociatia pe care o reprezint ar putea contribui, gratuit, la executarea de proiecte, lucrari de reconstructie sau constructie. Banii s-ar putea obtine de la bugetul de stat, din imprumuturi sau prin sponsorizari“.
Stefan Nicolae, presedintele Federatiei Agrostar: „Daca statul nu intervine, la anul vom trai doar din importuri“
„Ploile au afectat, in cea mai mare parte, circa 400.000 de hectare, culturile de griu. Acesta nu mai poate fi recoltat. In plus, din cauza acumularii de apa, a aparut un fenomen: incoltirea bobului in spic, iar acesta duce la diminuarea continutului de gluten, de proteine, afectind calitatea nutritiva a griului. La ora actuala, productia este afectata intr-o proportie de 90 la suta de acest proces de incoltire a bobului in spic. Producatorii vor avea mari probleme in zonele inundate, pentru ca nu vor putea sa bage terenul in circuit. In zona rurala este un cataclism, nu s-a intilnit asa ceva nici in ’70, cind au fost tot asa, inundatii foarte mari. Situatia este foarte dramatica, pentru ca oamenii trebuie sa-si repare intii casele si apoi sa lucreze pamintul. Asa ca, la anul vor fi compromise sute de mii de hectare. Guvernul trebuie sa intervina, sa decreteze starea de necesitate. Daca statul nu intervine, va fi un atentat la siguranta alimentara a României, iar la anul vom trai numai din importuri.
Pentru consumul intern sint necesare trei milioane de tone de griu, dar se va apela la importuri. In prezent mai sint circa 1,2 milioane de tone de griu de anul trecut, care se comercializeaza acum la un pret de 4.200 de lei (42 de bani) pe kilogram. Este insa posibil ca pretul pentru griul de anul trecut de calitate, panificabil, sa ajunga la 6.000 de lei (60 de bani). Orice scumpire a piinii este insa nejustificata. Daca o fac, e pentru a-si mari profitul. Speculeaza momentul, dar, pe analiza costurilor, nu se justifica“.
Adrian Radulescu, presedintele Ligii Producatorilor Agricoli din România: „Griul din acest an nu va fi bun de panificatie“
„Problema cea mai grea in momentul de fata nu sint cele 30-40 de mii de hectare inundate, ci incoltirea griului in spic. Cu exceptia Botosaniului, a unei parti din Banat, toate zonele sint compromise de acest fenomen. Astfel, griul nu va fi bun de panificatie si nu vom putea face saminta. Vom avea griul la 7.000-8.000 de lei kilogramul“.
Aurel Popescu, presedintele Rompan: „Cel putin pina luna viitoare, pretul piinii nu va creste“
„Pretul griului nu poate sa ajunga la 6.000 de lei kilogramul, pentru ca din import iau cu 5.000 de lei, cu tot cu taxe vamale. Trebuie sa ne raportam la ce e in jurul nostru, nu putem sa ne desprindem de concurenta externa. Pina acum kilogramul de griu se vindea cu 3.200 de lei, dar exista o tenta de crestere. Evolutia pretului va depinde de cantitatea si mai ales de calitatea griului care se va recolta. Sint suprafete foarte mari afectate de inundatii, iar griul are o calitate ceva mai slaba. Vom avea doua calitati: al griului pentru furaje, care va avea un pret mic, pentru ca oferta va fi foarte mare si consumul mic, si cel pentru panificatie. Sa avansam un pret al piinii acum este hazardat, dar acesta nu va inregistra cresteri in urmatoarea luna, cind lucram cu stocul vechi“.
Cristian Hera, presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice: „Avem nevoie de soiuri noi, adaptate la noile conditii climaterice“
„Aceste schimbari globale care au loc pe plan mondial se reflecta si in conditiile din tara noastra si noi, cercetarea stiintifica din agricultura, avem datoria sa putem crea anumite programe de cercetare care sa conduca la diminuarea efectelor negative, pe de o parte ale secetelor, pentru ca sint si acestea in diferite perioade ale anului, iar pe de alta parte, pentru valorificarea cit mai corespunzatoare a cantitatilor de apa cazute din precipitatii. In acelasi timp, trebuie create organisme biologice, soiuri si hibrizi care sa fie adaptate unor conditii de clima diferentiate care au loc in momentul de fata si in perspectiva“.
Vasile Nita, vicepresedintele Cartel Alfa: „Anticipatele mai pot astepta“
„Nu am vazut pina acum vreun guvern care sa dovedeasca cit de cit ca stie sa gestioneze situatiile de criza. Acestea nu cred ca ar fi controlate asa cum ar trebui nici daca administratiile locale ar fi anuntate si echipate cu mult timp inainte ca revarsarile de apa sa se produca. Din tot ce s-a intimplat pina acum in România, autoritatile locale nu pot face dovada ca sint pregatite pentru asemenea evenimente. Si tocmai acum s-au gasit ca tema anticipatelor sa fie intens dezbatuta. Sint de acord ca acestea sint doua chestiuni diferite, dar consider ca cea legata de alegerile anticipate mai poate astepta“.