• Santurile prea mici de pe marginea drumului european 70 nu fac fata ploilor torentiale • Prefectul Giugea i-a facut nesimtiti pe reprezentantii Grassetto Lavori pentru ca l-au injurat pe primar
Locuitorii comunei doljene Bradesti au trecut de la extaz la agonie. Desi in fata caselor au covor asfaltic de 40 de milioane de euro, turnat proaspat pe banii Europei, curtile si gradinile le sint inundate din cauza ploilor torentiale cazute in ultima vreme. Asezati de o parte si de alta a drumului european Craiova – Filiasi, locuitorii din Bradesti au ajuns sa blesteme clipa in care constructorul italian al drumului, SC Grassetto Lavori, a inceput lucrarile de modernizare. Oamenii se pling ca averea strinsa intr-o viata de om li se duce pe apa simbetei din cauza intirzierilor survenite in derularea proiectului si arata cu degetul catre constructor, pe care il acuza ca isi urmareste doar propriile interese, fara sa-i pese de locuitorii din comuna. Realitatea le da dreptate. Din motive pe care autoritatile locale urmeaza sa le stabileasca mai tirziu, SC Grassetto a ajuns cu lucrarile abia la jumatate si a transformat comuna intr-un santier de constructii, „sechestrindu-i“ practic pe locuitori in propriile case din cauza distantei mari si a unghiului de inclinatie dintre drum si curtile oamenilor. Ca sa dreaga busuiocul si sa scape de gura locuitorilor, constructorul a amplasat pe ici pe colo cite o scindura lata de un metru. Inutil insa. Pentru a intra in propriile case, oamenii sint obligati sa sara pirleazul sau sa faca echilibristica, riscind in felul acesta sa cada in noroiul si mizeria care au inghitit santurile de linga case. Disperati, bradestenii i-au chemat joi la primaria din comuna pe reprezentantii Prefecturii Dolj ca sa-l puna la punct pe constructorul italian.
Zeci de persoane se strinsesera joi in jurul prinzului pe holul Primariei din Bradesti in asteptarea oficialilor de la „oras“, pentru a li se plinge de necazurile pe care le au din cauza societatii italiene. „Astia isi bat joc de noi. Pe noi nu ne intereseaza drumul, vrem sa nu ne mai inunde casele“, s-au zburlit protestatarii la reprezentantul constructorului italian, Aristide Poggio.
„Ne paseaza de la unul la altul. L-am sunat pe maistrul Romica de la Grassetto, care m-a trimis la altul, iar acela mi l-a dat pe unul Paolo care m-a repezit la telefon si m-a intrebat nervos: «Ba, tie nu ti-e rusine sa ne dai la ziar?» Am ramas mut de uimire“, a declarat contrariat primarul din Bradesti, Stefan Strunoiu. In timp ce-si strigau unii altora cite-n luna si in stele, reprezentantii Grasetto si locuitorii adunati in camera primarului au tacut brusc si s-au ridicat prompt in picioare. Venise prefectul de Dolj. Incrincenat si stresat de problemele oamenilor „inecati“ de potopul din ultimele zile, Nicolae Giugea s-a asezat grav la masa, si-a impreunat miinile, l-a pironit cu privirea pe Aristide Poggio si i s-a adresat scurt. „Am auzit ca primarul a fost injurat de unul dintre oamenii dumneavoastra. Credeti ca daca sinteti cetateni straini puteti sa va comportati cum vreti? Noi sintem aici de doua mii de ani si am invatat ce inseamna bunul simt“, a scrisnit printre dinti Giugea. Dupa citeva secunde de uluire, Poggio a indrugat ceva semanind a scuza, dar a fost intrerupt de prefect care a iesit in graba din primarie.
„Nu sintem prea destepti, dar vrem binele oamenilor“
Dupa plecarea prefectului Giugea, cei prezenti in sala s-au bulucit la usa pentru a merge pe „teren“ sa le arate celorlalti reprezentanti ai autoritatilor ce probleme intimpina din cauza firmei italiene. „Santurile de pe marginea drumului sint prea mici pentru a face fata apelor care vin de pe versantii dealurilor“, i-a spus primarul Strunoiu directorului Directiei Contencios Administrativ si Avizul Legalitatii Actelor din cadrul Prefecturii Dolj, Eugen Marinescu. „Nu sintem ingineri, nu sintem prea destepti, dar vrem binele oamenilor“, a incercat sa-l convinga primarul pe Marinescu, aratindu-i un tabel cu 115 persoane afectate de largirea drumului european 70 de la intrarea in Bradesti. Acesta i-a spus directorului din prefectura ca situatia era mai buna inainte de inceperea constructiilor, chiar daca distanta dintre case si drum era de aproape 20 de metri. „Apa nu intra in case“, s-a plins acesta.
Italienii o dau la intors
Oficialii doljeni au dat de inteles ca mare parte din vina apartine firmei Grassetto care nu a terminat la timp construirea santurilor laterale (rigole) de pe marginea drumului. „Exista intr-adevar probleme de proiectare si, probabil, si de executie“, a declarat directorul adjunct al DRDPR Craiova, Adrian Lumezeanu. Acesta a precizat insa ca Directia regionala nu poate intreprinde nici o masura, deoarece deciziile trebuie luate de Compania Nationala de Drumuri. „Noi am trimis adrese la Bucuresti in care am semnalat problemele din Bradesti“, a adaugat Lumezeanu. Reprezentantul Grassetto, Aristide Poggio, a justificat situatia existenta dind vina pe vremea rea care a impiedicat realizarea constructiilor. „Cei care dau vina pe dimensiunea rigolelor interpreteaza gresit rostul acestora. Scopul lor este sa colecteze apa de pe drum si nu pe cea care vine de pe versanti. Casele inundate nu sint problema noastra. La poalele dealurilor exista canale care sint colmatate si pe care trebuia sa le curete primaria, nu noi. Nici nu am avea cum sa intram acolo, pentru ca, din cite stiu, aprobarea o da SNIF Simnic. Proiectul prevedea doar construirea drumului si a rigolelor“, a explicat Poggio. Insensibili la justificarile italianului, locuitorii din comuna i-au amintit acestuia ca lucrarile au fost terminate doar pe jumatate si ca vorbele sale nu vor impiedica apele sa le inunde casele si curtile. „Trebuie sa termine odata constructia la podete si la rigole ca sa putem intra si noi in casa. Proiectul a fost gresit de la inceput, pentru ca drumul e prea aproape de case si caile de acces catre curtile oamenilor vor fi prea inclinate“, s-au plins oamenii directorului Eugen Marinescu. Seful juristilor din prefectura a declarat ca, dupa parerea sa, vinovate sint atit primaria, cit si firma constructoare. „Am vazut canale de scurgere care trec pe linga case pline de namol si pietris. Asta e o chestiune de gospodarire proprie“, a declarat Marinescu, desi a recunoscut ulterior ca nu stie sigur cine administreaza respectivele canale.
Consultantul si constructorul tin secrete numele firmelor subcontractoare
„Razboiul“ dintre primarie si SC Grassetto Lavori SA se duce pe mai multe planuri. Pe linga problemele cauzate de constructia drumului, primarul Strunoiu ii acuza pe italieni ca nu au respectat nici intelegerea referitoare la utilizarea unei cariere de piatra in schimbul careia urma sa beneficieze de construirea mai multor podete si a unor alei pentru pietoni. Conform spuselor primarului, desi i-a pus la dispozitie cariera de piatra si a renuntat la plata in bani, Grassetto nu a construit nimic pina in prezent. „Am incheiat o minuta cu firma italiana pe care ei nu au respectat-o“, a spus Stefan Strunoiu. Directorul Directiei Contencios Administrativ, Eugen Marinescu, a precizat ca nu stie nimic despre acest lucru si ca este prima data cind aude asa ceva. „Daca s-au inteles intre ei, e treaba lor. Asta nu era prevazut in proiect. Nu stiu daca a primit avizul de legalitate din partea prefecturii. O sa ma interesez“, a mai spus Marinescu.
Semne mari de indoiala planeaza chiar asupra proiectului in sine. Reprezentantul firmei de consultanta Hyder Consulting, Florin Goruneanu, recunoaste ca drumul este prea aproape de case si ca sint intirzieri la lucrari. „Latimea drumului a fost redusa pina la limita minima acceptata de normele europene valabile in cazul unui drum european“, a spus acesta. Strins cu usa de prezenta autoritatilor si de furia oamenilor adunati in jurul lui, Goruneanu a dat de inteles ca firma constructoare va consolida terasamentul drumului si va amenaja trotuarele pentru copii din economiile realizate la materialele de constructie. La fel de neclara este si situatia firmelor care au subcontractat lucrarile de la Grassetto. Consultantul Hyder Consulting a declarat ca nu stie care este numele acestora, motivind ca firma constructoare nu era obligata sa-i comunice acest lucru, deoarece era vorba de contracte de prestari servicii si nu de subcontractare. Cu toate acestea, Goruneanu nu stia daca in contractul semnat cu Compania Nationala a Drumurilor era stipulata vreo clauza care ii permitea firmei italiene sa stea cu miinile in sin si sa angajeze alte firme sa faca treaba in locul ei, in timp ce patronii primesc zeci de milioane de euro. Si pe reprezentantul Grassetto, Aristide Poggio, l-a lovit amnezia atunci cind a venit vorba de numele firmelor angajate sa execute lucrarile. „Sint cinci firme, iar doua sint din Dolj. Nu-mi aduc aminte numele lor“, a spus intr-o româna stilcita Poggio. Oamenii din comuna spun ca firmele in cauza ar angaja muncitori fara forme legale chiar din Bradesti, pentru a reduce costurile, si ca, in loc sa munceasca, angajatii beau tuica si bere. Asa s-ar explica si intirzierile legate de proiect, pina acum Grassetto realizind doar 52% din total. Pentru a impaca si capra si varza, Prefectura Dolj a obligat Primaria Bradesti si SC Grassetto sa semneze o minuta prin care cele doua parti sa cada la pace, desi firma italiana nu a dat pina acum semne ca s-ar lasa convinsa de un astfel de document sa se apuce serios de treaba. „Azi trebuie sa semnam intelegerea, dar sint in continuare probleme. Noi vrem ceva, ei spun ca nu se poate. Sintem ca la inceput“, a concluzionat primarul Stefan Strunoiu.
