Stimate doamne, daca sunteti cumva exasperate de lenea partenerilor de viata, ar trebui sa va schimbati atitudinea, mai ales daca tineti la sanatatea mentala a celui care va sta alaturi. Lenea nu este nici pe departe „regina“ tuturor viciilor. A fost confirmat stiintific ca ea este „mana cereasca“ pentru creier, care are in acest fel timp de respiro.
Cercetatorii nu mai au nici un fel de dubii. Lenea nu este nicidecum un pacat capital, ci un lucru pozitiv care ajuta creierul. Intr-un studiu publicat in revista Nature se mentioneaza ca o pauza de odihna, când ochii privesc undeva in gol, stimuleaza procesul de invatare si memoria, permitând creierului sa recapituleze ceea ce a invatat si sa fixeze mai bine informatiile. Potrivit studiilor efectuate pe cobai, in acele momente de leneveala, neuronii din centrul amintirilor, hipocampul, trec in revista toate informatiile acumulate in precedent. Este ca si cum creierul ar „citi“ un disc, pe care au fost inscriptionate toate amintirile acumulate in ultimul timp. Aceasta descoperire este surprinzatoare si neprevazuta de specialisti, explica David Foster si Matthew Wilson de la Massachusetts Institute of Technology, din cadrul Universitatii Cambridge, Boston, care se declara mirati de faptul ca neuronii din hipocamp, pot fi capabili sa treaca in revista toate informatiile acumulate, reproducând aceeasi activitate electrica folosita de ei in timpul procesului de invatare.
Leneveala – de bun augur pentru memorare
In plus, unda de impulsuri electrice produse de neuroni are loc in sensul opus celei care are loc in timpul fazei de invatare, ca si cum neuronii ar parcurge in sens invers amintirile inregistrate, pentru a le revedea si a le consolida. O actiune similara are loc in timpul somnului: in orele nocturne, la nivel cerebral intervin repozitionari ale sinapselor, mai precis al celor de conexiune intre neuroni, de bun augur pentru consolidarea informatiilor acumulate in timpul zilei, precum si pentru o „triere“ a tuturor amintirilor, inlaturându-le pe cele inutile. In momentele de leneveala, in timpul zilei, are loc in schimb un fel de activitate post-memorare, in care este repropusa aceeasi schema de impulsuri nervoase produse in momentul formarii amintirilor, insa, cum deja am spus, in sensul opus celui de plecare. Cercetatorii au demonstrat experimental aceasta capacitate a neuronilor, conectând electrozi pentru a masura nivelul de activitate neuronala in hipocampul soriceilor de laborator. Cobaii trebuia sa alerge 1,5 metri, odihnindu-se la sfârsitul parcursului, dupa care urma sa repete cursa. La terminarea distantei, cobaii ramâneau pentru un anumit timp opriti si inactivi, având grija doar sa isi linga mustatile, sa manânce ceva, sa isi netezeasca blanita cu labutele, altfel spus sa leneaveasca un pic inainte de a o lua din nou din loc.
Pauzele lungi si dese – cheia marilor succese
Prin masurarea activitatii a 100 de neuroni individuali, specialistii au constatat ca acestia „se aprindeau“ cu o secventa precisa de impulsuri electrice in timpul cursei, lucru normal, având in vedere ca, miscându-se pe o distanta necunoscuta, animalele trebuia sa o studieze, sa o exploreze si sa o memoreze.
Cercetatorii au fost extrem de socati sa constate ca, in timpul pauzelor de odihna, aceiasi neuroni, in loc sa „leneveasca“, „se aprindeau“ din nou, reproducând aceeasi secventa de impulsuri electronice produse in timpul cursei, insa in sens invers, de mai multe ori si cu o viteza mai mare decât cea masurata initial in timpul cursei.
In opinia specialistilor, aceasta trecere rapida in revista a amintirilor formate recent ajuta animalele sa se concentreze asupra celor mai utile si importante.
Daca si la oameni ar avea loc acelasi proces, spun cercetatorii, ar insemna ca pauzele de leneveala sunt un moment-cheie pentru memorare sau pentru invatare. In opinia autorilor studiului, daca incercati sa invatati fara pauza, sa va concentrati asupra unei teme pentru mai multe ore fara intrerupere, ar putea fi contraproductiv pentru propriile performante cognitive.
Mai bine o pauza scurta, de preferinta insotita de o gustare usoara, pentru a permite creierului nostru sa recapituleze ceea ce a memorat si sa fixeze mai bine informatia.
