Gradul de spontaneitate se construieste impreuna, de catre membrii unei familii. Aparitia copilului este o invitatie la spontaneitate si la a va invata sa redescoperiti inca o data lumea asa cum este ea, in continua creatie.
Aceasta spontaneitate este blocata din start de temerile si de gândurile de „a face bine“ ceea ce faceti. Conform lui Claudiu Ganciu, psiholog-psihoterapeut, in locul parintelui spontan apare unul ingrijorat, bazat pe scheme de actiune, pe un contact emotional relativ cu copilul.
Toate aceste stari altereaza spontaneitatea naturala a copilului si capacitatea sa de a-si exprima starile emotionale. Când spontaneitate este blocata, se creeaza un raspuns schematic stereotip (timiditate, suptul degetului, agresivitate majora etc.), iar când spontaneitatea devine interzisa, apar simptomele.
Simptomul devine vizibil si pentru parinti si atunci ei vor incerca sa faca ceva. Problema este ca parintii nu merg la cauza, ci doar la efect.
La nivelul cuplului, relatiile sunt similare cu cele din cadrul relatiei parinte-copil. Când gradul de spontaneitate se reduce semnificativ, incep sa apara rolurile stereotipe, schematice, iar un cuplu ajunge sa traiasca o stare de plictiseala.
Când spontaneitatea este redusa la maximum, posibilitatea ivirii unui simptom creste semnificativ. Astfel de simptome care contureaza un grad semnificativ al absentei spontaneitatii pot fi: atacuri de panica, teama de singuratate, impotenta, incapacitatea de a te bucura de prezenta celuilalt. Gelozia, certurile sau absenta certurilor sunt alte simptome care marcheaza o stare de aparare si de retragere din cadrul cuplului.
Spontaneitatea nu poate fi pastrata, ci doar utilizata
Principiul spontaneitatii in relatiile de cuplu si pe verticala, in relatia mama-copil si tata-copil, este unul dintre principiile esentiale in viata. In cadrul fiecarui cuplu exista o stare de spontaneitate care trebuie sa se manifeste liber si parintii trebuie sa colaboreze cu copiii.
Atunci când va uitati la un copil, puteti observa capacitatea lui de a gasi comportamente si roluri noi. De la moduri inedite de construire a limbajului pâna la utilizari inedite ale obiectelor din jur. Aceasta este spontaneitatea. Ceea ce aduce ea sunt lucruri creative pentru copil. Ele sunt cunoscute mamei, tatei, dar pentru copil sunt lucruri noi. Cu alte cuvinte, in urma starii lui de spontaneitate, copilul reuseste sa fie creativ.
A fi creativ nu inseamna o opera de creatie. Creativitatea este o stare individuala, va aduce ceva nou, o stare noua, un comportament nou, trairi noi, descoperiri noi cu privire la dumneavoastra si, poate cel mai important pentru evolutia dumneavoastra, intrebari noi.
Creativitatea in cuplu se bazeaza pe implementarea unor elemente noi care sa ramâna. Daca descoperiti ceva placut voua, iar acest placut dispare, atunci starea de spontaneitate care v-a permis sa ajungeti aici este sortita sa se piarda.
Spontaneitatea este o energie ce nu poate fi pastrata si folosita mai târziu, ci este necesar sa fie utilizata „aici si acum“. Dar creativitatea permite utilizarea a ceva ce exista si este important pentru dumneavoastra, pentru relatie.
Copilul poate fi spontan, mama poate fi spontana, dar pentru ca relatia sa functioneze si sa aiba efecte benefice este necesar ca relatia lor sa cuprinda creativitate si ceea ce descopera fiecare in intâlnirea lor sa produca efecte de durata.
Spontaneitatea este ca si curentul electric, nu poate fi pastrata, ci doar utilizata, prin intermediul ei folosind lumea exterioara pentru dumneavoastra. Creativitatea va permite sa aveti relatii in conformitate cu dumneavoastra si cu ceilalti.
