Multi oameni fac cu mâna. Altii fac cu o femeie si se considera mai norocosi. Cei carora le place sa calatoreasca si iubesc aventura fac autostopul. Sute de doljeni aleg zilnic o cale mai ieftina si uneori mai confortabila ca sa ajunga la destinatie.
Ii gasesti la toate iesirile din Craiova, fie ca sunt spre Bucuresti, Caracal sau Drobeta Turnu Severin. Stau pe trotuar sau aliniati la marginea carosabilului si dau din mâini. Cunosc autoturismele care i-ar putea transporta la destinatie, in special dupa numarul de inmatriculare sau dupa inscriptionari. Cu cât acestea sunt din alt judet sau sunt ale unei firme specializate in distributie, cu atât sansele sunt mai mari. Li se spune autostopisti, pentru ca incearca sa opreasca masinile care trec pe lânga ei, in speranta ca-l vor convinge pe conducatorul auto sa-i duca la destinatie. Nu exista un ritual al autostopului in România, pentru ca majoritatea celor care aleg varianta sa apeleze la bunavointa unui posesor de autoturism o fac de nevoie. Pretul unei calatorii cu trenul sau microbuzul pe distante lungi este mult mai mare decât atunci când scoti din buzunar una sau mai multe hârtii de un leu.
Pe mâna soferului
Valeria Papuc, de 62 de ani, din Zanoaga – Dolj, facea miercuri cu mâna conducatorilor auto care tranzitau cu masinile strada Caracal. Cu doua sacose alaturi, femeia se grabea sa ajunga acasa. „Am avut treaba prin oras si nu mai stiu la ce ora am rata inapoi. Am zis ca daca vin aici o sa ma ia si pe mine cineva si ajung mai repede, ca am orataniile acasa, ma asteapta sa le dau de mâncare. Am facut asa de mai multe ori, nu e pentru prima data“. Femeia mai spune ca nu se teme sa urce intr-o masina al carui proprietar ii este necunoscut „pentru ca merg pe mâna celui de sus si pe buna-credinta a omului“. Totusi, când se apropie de ea un transportator „pirat“ si o intreaba unde vrea sa ajunga, se face ca nu aude. Putini sunt cei care se gândesc la confort atunci când fac autostopul. Sunt insa si persoane mai pretentioase, care isi aleg autoturismele la care pot face cu mâna. Sunt cei care impart in bun sau rau autostopul bun, atunci când o tipa bine facuta, aflata la volanul unei limuzine luxoase, te ia de placere, macar o data; rau, atunci când urci intr-o rabla, in care mirosul de transpiratie te determina sa cobori mai devreme decât ti-ai propus.
Când calatoria se achita pe vorbe
Dincolo de pericol, pentru unii, placerea de a mai schimba o vorba in timpul calatoriei e mai mare. E vorba in special de agentii de vânzari, care au si cele mai plictisitoare trasee de parcurs. „Merg mult spre tara si, daca imi place cum e imbracata persoana respectiva, o iau; nu fac asta pentru cei câtiva lei pe care ii primesc când coboara, dar mai am si eu cu cine sa schimb o vorba. In meseria asta cunosti multi oameni si nu mai am teama sa iau un strain in masina, daca imi inspira incredere“, a declarat Marius Tudor, de 32 de ani, agent comercial la o firma de distributie din Craiova. Sfatul celor care fac autostopul este sa fiti imbracat decent; sa aveti fata vizibila; sa afisati o pancarta, pe care sa fie scrisa destinatia; sa nu va urcati intr-o masina, daca persoana de la volan vi se pare suspecta; sa evitati autostopul pe timp de noapte. Ionel Mocioalca si Tudorica Stoian venisera miercuri sa se angajeze in Craiova, de la aproximativ patruzeci de kilometri distanta de municipiu. N-au vrut sa spuna exact de unde, „nu vrem sa afle lumea ca nu prea avem sa dam bani pe drum, inapoi“. N-au reusit sa-si ia de lucru, nici de asta-data, iar acum incercau sa gaseasca un sofer binevoitor. La stop si la pretul transportului.
Doi lei, de la Craiova la Bals
Studentii fac autostopul, mai ales din cauza banilor. Bursa mica, mâncarea scumpa, cursurile la fel nu le permit sa faca prea multa risipa pe o calatorie confortabila. Iuliana Tarcau face zilnic naveta Craiova – Bals. Cam doi lei o costa, in medie, dar de cele mai multe ori, soferii prefera sa-i multumeasca faptul ca a acceptat sa-i insoteasca pret de 25 de kilometri. „Le intind banii si ma refuza, imi spun ca sunt draguta si poate ne mai intâlnim pe traseu. Asa fac economii, dar nu ma supar daca imi cer si mai mult si chiar mi s-a intâmplat de câteva ori“, povesteste tânara care face cu mâna conducatorilor auto ce ies din cartierul Lapus si se indreapta spre Bucuresti.
Sunt si bancuri cu autostopiste, care-si povestesc peripetiile. Una dintre ele spune: – Toti soferii sunt la fel; – Dupa parerea mea, nu toti!; – De ce, mai sunt si care se impotrivesc?! In lume, autostopul e facut si din placerea calatoriei. Au fost create site-uri specializate, pe unul dintre ele – www.hitchhikers.org, soferul care are un drum poate intra, se inscrie, isi scrie traseul, tariful perceput si data la care pleaca. Autostopistul ii trimite un mesaj si ajung la o intelegere. S-a incercat si in România crearea unui astfel de site, dar putini s-au incumetat sa-si destainuie in scris peripetiile unei calatorii cu autostopul.
Filme si carti
In lume au fost realizate, in timp, zeci de filme si carti dedicate celor care fac autostopul. Printre cele mai cunoscute pelicule cinematografice se regasesc Easy Rider, Highway 61, Adventure, It Happened One Night sau românescul Marfa si banii. Exemple de carti: Tom Robbins – Even Cowgirls Get The Blues si Will Ferguson – Hokkaido Highway.
