Iubeste folclorul si tot ceea ce tine de el. Poate de aici si acea dorinta de a realiza propria colectie de costume populare.
Arta populara a incântat-o si cucerit-o de mic copil, dovada ca astazi este una dintre cele mai apreciate interprete de muzica populara. Filuta Bogdan, caci despre ea este vorba, a crescut in cultul dragostei pentru folclor. Si-a manifestat aceste sentimente atât prin talentul sau muzical, cât si prin atenta grija pe care o acorda portului popular autentic, pe care are grija sa-l conserve si chiar sa-l poarte pentru a face cunoscuta lumii frumusetea de nepretuit a acestor elemente de vestimentatie.
Un paradox
Si daca se apleaca astazi cu drag si grija asupra portului popular, mai ieri lucrurile se aflau la polul opus.
„In comuna natala, copil fiind, trebuia sa merg la scoala drum lung, pret de cinci kilometri. Lucru extenuant pentru fetita micuta si plapânda care eram. Si când, in miez de iarna, trebuia sa merg la serbare, sa cânt, lucru care imi displacea la acea vreme, imbracata in port popular, caci era cel mai de pret element de vestimentatie, deveneam o antipatica si o nesuferita. Ma deranjau teribil acele evenimente. Dovada ca, in urma unui astfel de itinerariu m-am intors acasa si am taiat portul popular autentic“, povesteste Filuta Bogdan.
Anii au trecut si micuta care croia de zor hainute pentru papusi din dragul costum popular,avea sa-si descopere o dragoste nepretuita pentru aceste piese. Astfel, dupa cum povesteste insasi interpreta de muzica populara, din primul salariu si-a achizitionat un port popular.
O pasiune izvorâta din dragostea pentru arta populara
De aici pâna la colectia impresionanta de 50 de costume populare originale, nu a mai fost decât un pas. E drept ca Filuta Bogdan a cântat 15 ani din cei 28 de activitate intr-un singur costum, dar astazi se poate mândri cu un numar impresionant de ii cu „poale“, camasi bogat brodate, cu câmpi ornametali dispusi pe mâneca in altita, „incret“ si „râuri“, pe piept si poale, camasi cu o compozitie decorativa geometrica, simetrica sau broderii realizate cu fir de bumbac („arnici“) colorate rosu, negru, visinu, vânat, oliv. Nu lipsesc nici cele doua „catrinte“ din fata si spate. „Vâlnicul“, fusta cu pliuri din tesatura cu alesaturi prinse in talie cu „bete“ tesute din lâna in mai multe ite, nu lipseste din garderoba Filutei Bogdan. Pentru costumul de sarbatoare sau ocazii festive, artista scoate din lada cu zestre marama, foarte lunga, tesuta din fir de matase naturala („borangic“) cu „alesaturi“ sau uneori cu o structura ajurata. „Giubelele“ (veste lungi fara mâneca), cu broderii policrome, sau „sumanele“ (haine cu discrete aplicatii de snur negru) concureaza la locul de vedeta a portului popular alaturi de costumele cusute cu fir de argint. O colectie de bun-gust si de o frumusete rara, culeasa din toate cele cinci judete ale Olteniei, o adevarata comoara.
„Noi salvam valori si le aducem la rampa, caci daca nu ar exista interpreti cu dragoste de folclor, colectionari de porturi populare, care sa aiba grija sa conserve si sa arate lumii intregi astfel de frumuseti faurite de mâinile pricepute ale femeilor din lumea satului, ele s-ar pierde undeva prin lada cu zestre, departe de admiratia lumii“, a spus Filuta Bogdan.
Dragostea, admiratia si respectul pentru portul popular nu sunt simple cuvinte pentru Filuta Bogdan, dovada modul in care ele sunt ingrijite si pregatite pentru marea confruntare cu ochiul critic al iubitorului de arta populara.
„Costumele populare pe care le achizitionez sunt vechi de peste 150 de ani. Pentru a le purta pe scena, ele au nevoie de o ingrijire speciala, asa ca eu le aplic un tratament deosebit: spalari repetate, fara detergent agresiv, urmate de uscari repatate la ger sau la soare puternic. De asemenea, atunci când este cazul, mai cos câte o paieta sau chiar le mai fac unele modificari fara a schimba prea mult linia initiala de croiala, caci colectionez numai porturi pe care le pot purta pe scena. Fac parte din acea generatie in care se mai coase, lucru care ma ajuta extraordinar“, a conchis artista Ansamblului Folcloric „Maria Tanase“.
