Începând din această lună, gospodarii nu vor mai putea planta pomi fructiferi oriunde şi oricum. Când vor planta pomi în grădini şi curţi, va trebui să respecte anumite distanţe faţă de proprietatea vecinilor. Decizia stârneşte controverse printre gospodari.
Legea nr. 60/2007, care a intrat în vigoare în ultima zi a lunii martie, vine cu o serie de modificări şi completări la Legea Pomiculturii nr. 348/2003. Una dintre noutăţi se referă la introducerea unor distanţe minime faţă de proprietatea vecinilor în cazul plantării de pomi fructiferi răzleţi, în grădini şi curţi, precum şi în terenurile din extravilan.
Distanţa impusă de lege în cazul pomilor cu talie mică este de doi metri de răzor (hotar) sau gard, iar în cazul pomilor cu talie mare de cel puţin trei metri. Necesitatea impunerii unei distanţe minime faţă de gardul vecinului este, potrivit specialiştilor, evidentă. „Aceste distanţe s-au stabilit astfel încât coroana pomilor să nu-l deranjeze pe vecin cu umbră, vara, sau cu frunze, toamna“, a declarat Cornel Popa, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj.
„Totul se rezumă la înţelegerea între vecini“
Acest punct de vedere este susţinut şi de o parte din locuitorii din Cernele. „Nu am avut niciodată probleme cu vecinii din cauza asa. E bine însă să se stabilească o anumită distanţă. Dacă-l plantezi chiar lângă casă sau lângă gard îi faci mizerie vecinului. Şi poate să aplece gardul“, a spus Maria Dumitraşcu, o bătrânică mândră tare de „colecţia“ ei de pomi – caişi, cireşi, nuci, meri – postaţi prin gospodărie, unii aleatoriu, alţii de-a lungul gardului. Şi nora bătrânei e de părere că impunerea unei anumite distanţe de gard este binevenită, însă nu pentru toată lumea. „E bună că nu toată lumea se înţelege cu vecinii. Totul se rezumă la înţelegerea între vecini. Dacă vecinii nu au nimic de obiectat, îi pui şi mai aproape, mai ales că le dai voie să se servească din ei“, a explicat Nicoleta Dumitraşcu. Totuşi, unii gospodari sunt mai vehemenţi în afirmaţii, nemulţumiţi, evident, de intenţia legislativului de a face ordine în ograda proprie. „Nu e bine că impun aceste distanţe. Fiecare ar trebui să facă ce vrea în curtea lui“, a declarat Constantin Daşoveanu, alt gospodar din Cernele.
Având în vedere declaraţiile contradictorii ale doljenilor, rămâne de văzut dacă oamenii se vor conforma sau nu deciziei parlamentului. Acest lucru va depinde însă de mai multe aspecte, mai ales că oamenii susţin că şi până acum au plantat pomi cu responsabilitate. „Dacă e înalt şi se rupe şi cade pe casă sau pe gard contează cât de departe îl pui. Depinde însă şi ce pom este. Dacă e mare, afectează şi dacă e la trei-patru metri. Când cresc, rădăcinile nucilor ridică gardul“, a spus Florin Ciolacu.
Tăierea nucilor şi castanilor se face numai pe bază de autorizaţie
Noua lege a pomiculturii introduce însă reguli stricte şi în privinţa tăierii pomilor fructiferi. Astfel, nucii şi castanii comestibili din categoria pomilor răzleţi pot fi tăiaţi doar pe bază de autorizaţie, obţinută de la DADR. Aceasta trebuie depusă cu cel puţin o lună (potrivit vechii legi trebuia depusă cu minimum trei luni) înaintea executării tăierii. Potrivit legii, o astfel de solicitare se aprobă în anumite situaţii – dacă pomii sunt îmbătrâniţi şi prezintă ramuri uscate în proporţie de 60% din coroană; dacă sunt amplasaţi într-o zonă unde urmează să se construiască obiective de interes naţional sau, cel puţin, de interes local; dacă pomii sunt aplasaţi pe aliniamentele drumurilor naţionale şi se pune în pericol siguranţa circulaţiei rutiere. „Prin interzicerea tăierii, nucul este protejat – lemnul e foarte căutat şi există tendinţa de a-l tăia“, a declarat directorul executiv al DADR Dolj.
Amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei
Potrivit Legii nr. 60/2007, defrişarea fără autorizaţie a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultură, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Oamenii spun însă că nu se justifică obţinerea autorizaţiei. „Nu ştiu pentru ce mai trebuie aprobare. Dacă s-a uscat, ce rost mai are să cheltuieşti bani cu drumurile şi cu aprobările?“, se întreba Florin Ciolacu. Totuşi, doljenii recunosc că o astfel de lege ar proteja pomii. „E bună. Nucii se prind destul de greu“, a spus Nicoleta Dumitraşcu.
