Sute de pescari profesionişti care pescuiesc comercial, dar şi câteva mii de iubitori ai pescuitului amator din Mehedinţi ar putea să nu mai aibă ce prinde în apele Dunării, din cauza braconajului.
MEHEDINŢI. Într-un studiu realizat de mai multe agenţii de protecţie a mediului şi a naturii, s-a constatat diminuarea speciilor de peşte şi a altor vietăţi din Dunăre în porţiunea cuprinsă între barajele Porţile de Fier 1 şi Porţile de Fier 2. În ultimii cinci ani, situaţia pescuitului, în special a celui comercial, a devenit alarmantă pentru pescarii mehedinţeni. „Am văzut cum cantitatea de peşte pe care o capturam se micşora în fiecare zi. Cu toate că taxele impuse de autorităţi au crescut şi s-au introdus alte norme, peştele a dispărut din Dunăre. Motivele ar putea fi multe, dar cele mai plauzibile ar fi lipsa de populare cu puiet şi fluctuaţia apei din cauza celor două baraje, fapt ce a influenţat negativ înmulţirea peştilor“, a declarat Titi Gogoneţu, pescar.
Lipsa peştelui din Dunăre s-a putut observa cel mai bine în această perioadă de prohibiţie, când întinsura Dunării din localităţile Bistriţa, Hinova, Ostrovul Corbului şi Crivina ar fi trebuit să „fiarbă“ de peştele venit la mal să-şi depună icrele. În anii anteriori, pescarii urmăreau „bătaia carasului“ în apă ca pe un oracol, ce le dădea puterea să mai creadă în meseria lor. „Era un adevărat spectacol, ziceai că eşti la delfinariu, aşa juca peştele în Dunăre. În acest an nu am văzut un peşte să sară prin apă. Iar l-au zăpăcit unii cu curentul sau au băgat plase. Aşa s-a terminat peştele din Dunăre“, a declarat Adrian Ţundroiu, alt pescar.
Lipsa peştelui din Dunăre poate fi cauzată de pescarii care folosesc unelte interzise de lege sau curent, dar şi de nepăsarea autorităţilor, care nu iau măsuri pentru a stopa acest fenomen. „Imediat după revoluţie, pescarii, din dorinţa de a se îmbogăţi peste noapte, dar şi împinşi de unele condiţii impuse, au realizat dispozitive cu ajutorul unor baterii de maşină şi al unor condensatori speciali şi au distrus tot peştele. În special în nopţile când se luau aprobări de a se da la zbor sau la furcă, toţi cei din armată, care acordau aprobarea în frontieră, cereau unele cote de peşte, iar pescarul aplica orice metodă să prindă sutele de kilograme ce îi erau cerute, dar să prindă şi pentru el. Aşa s-a distrus toată Dunărea“, a declarat alt pescar din Şimian, care nu a dorit să-şi spună numele.
Şi pescarii amatori au simţit efectul braconajului. „Pescuiesc şalău în Dunăre din barcă, la peştişor viu, guvid, cărăşel sau ce am. Ţin şi o evidenţă a peştilor şi a zonelor unde pescuiesc: în anul 2003, în perioada 1 – 10 septembrie, prindeam regulat trei – patru şalăi între 1,5 – 2 kg, în 2004, aceeaşi perioadă, prindeam unu – doi pe zi la 800 g -1,5 kg, iar în 2005, în cinci zile de pescuit în aceeaşi perioadă, nici un peşte, nici o mişcare. Locul meu favorit de pescuit era călcat în fiecare seară de braconieri cu curent electric şi, cred, chiar cu susţinerea Poliţiei de Frontieră. Într-o seară, m-am dus cu câţiva prieteni cu cortul pe malul Dunării. După miezul nopţii, a trecut încet o barcă în care erau câteva persoane ce se agitau, iar în spatele lor, la vreo 50 de metri, altă barcă venea în linişte. Prima dădea cu curent, iar a doua barcă aduna peştele. Nu am văzut exact ce au prins, dar i-am auzit că alegeau numai exemplarele mari de somn, peste 10 kg, care erau vizibile noaptea, la lumina lunii“, a declarat Nicolae Laioşi, pescar amator. Cu toate că acest mod de a pescui este pedepsit drastic, până acum nimeni nu a fost prins.
Pedepse drastice
„Comercializarea peştelui fără documente legale, pescuitul electric, neautorizat sau omorârea deliberată a delfinilor se vor pedepsi cu amendă penală de până la 800 de milioane de lei“, a decis Guvernul României. Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi celor care pescuiesc sturioni sau lostriţe sub dimensiunea legală ori celor care folosesc arme de foc pentru a omorî peştii. În plus, simpla deţinere a uneltelor de pescuit din plasă monofilament va fi sancţionată tot cu amendă penală, a cărei valoare este cuprinsă între 300 şi 800 de milioane de lei. Guvernul a mai majorat la 32 de milioane de lei amenda contravenţională ce va fi aplicată celor ce aruncă rumeguş sau deşeuri menajere şi zootehnice pe malurile râurilor sau bălţilor.
Se pescuieşte şi cu grenade sau carbid
În urmă cu o lună, o patrulă de jandarmi din Drobeta Turnu Severin a observat pe malul fluviului, la Gogoşu, mai multe persoane care nu au fost prinse, dar în acel loc a fost găsită o grenadă devensivă activă, legată cu o aţă lungă de zece metri, pregătită pentru a fi aruncată în apă. „Incredibil, aşa ceva nu se poate. Am auzit de branconieri care foloseau sticle de şampanie în care, cu un săculeţ uscat, introduceau carbid, puneau dopul şi aruncau sticla în apă. Explozia, dar şi presiunea omorau peştele pe o rază de zece metri, însă, de la carbid până la grenade este diferenţă de la cer la pământ“, a declarat Nicuşor Pantelică, pescar din Mehedinţi. Nici după o lună, autorităţile nu au aflat de unde provine grenada, care avea seriile şterse, şi nici cine foloseşte grenade la pescuit.
