Bătaie de joc pe banii statului, aşa ar putea fi caracterizată situaţia unui pod din comuna Gogoşu, abandonat de doi ani la stadiul de fundaţie atât de constructor, cât şi de autorităţi.
Sătenii din comuna doljeană Gogoşu îşi amintesc şi acum cu groază de ziua când apele învolburate au năvălit în gospodării distrugându-le agoniseala de-o viaţă. Apa nu a iertat nimic: case, animale, culturi, poduri, toate au fost măturate de şuvoaie ca şi când nici nu ar fi existat. La fel s-a întâmplat şi cu podul peste pârâul Recea care leagă satul Gogoşu de Gogoşiţa. Sătenii din Gogoşiţa îşi aduc aminte că podul, pe vremuri trainic, a fost îngenuncheat de apele pârâului în câteva zile. Apoi au venit nişte oameni cu utilaje, au scos rămăşiţele podului din pământ, au turnat beton şi au plecat. Aşa a rămas de doi ani. „E bătaie de joc. Au venit, au scos casetele de la pod, aşa cum le vedeţi acum, au turnat o fundaţie şi aşa a rămas. A mai pus primarul fierul ăla ca să putem să trecem, dar în rest, nimic“, a spus un sătean care se odihnea vineri la fântâna din apropierea ruinelor.
Timpul nu a stat însă în loc. Au crescut pe fundaţia fostului pod buruieni şi mărăcini cât casa, iar locul a devenit o adevărată mlaştină păzită de casete de beton înalte de doi metri.
Au primit un miliard pentru abandon
Să vedem acum şi cine sunt cei care şi-au bătut joc de banul public şi de oamenii năpăstuiţi din comună, considerând probabil că, într-un loc uitat de lume şi de timp cum este Gogoşu, o urmă de civilizaţie precum un pod de beton ar fi o pată de culoare nedorită. Lucrarea de reconstrucţie a podului de la Gogoşu a revenit în 2005 societăţii FERAT CONSTRUCT prin atribuire directă, împreună cu alte 11 lucrări pentru care constructorul a primit în total 13 miliarde de lei vechi. Autorităţile de la Consiliul Judeţean Dolj, care au avut de împărţit atunci 160 de miliarde de lei vechi venite de la guvern pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţii, au considerat că negocierea este metoda cea mai rapidă pentru ca lucrările să fie începute şi finalizate până la sfârşitul anului 2005.
Nu s-a întâmplat însă aşa în cazul podului de la Gogoşu. Văzându-se cu o grămadă de bani în teşcherea de pe urma celorlalte lucrări, antreprenorul craiovean şi-a spus că nu e cazul să-şi facă griji şi pentru ultima lucrare rămasă de executat şi a abandonat-o la stadiul de fundaţie. Nu înainte însă de a primi pentru acest gest un cec de aproape un miliard de la autorităţile judeţene, în condiţiile în care valoarea întregii lucrări a fost negociată de autorităţi la 1,6 miliarde. Restul banilor pentru lucrare rămaşi necheltuiţi în anul 2005 s-au întors la bugetul statului, iar Consiliul Judeţean Dolj nu a mai alocat niciodată vreun leu pentru finalizarea construcţiei.
Autosesizare după doi ani
Deşi chiar reprezentanţii consiliului judeţean au oferit datele din care rezultă că lucrările nu au fost finalizate, dar constructorul a primit o mare parte din bani, şeful administraţiei judeţene, Ion Prioteasa, susţine că nu ştia de această situaţie şi că se va autosesiza, formând o comisie care va merge la faţa locului şi va analiza cazul. „Nu-mi amintesc de 2005, au fost foarte multe lucrări şi ne puneam atunci problema cui să le atribuim pentru că nu erau suficiente firme de construcţii. Din punct de vedere al calităţii lucrărilor nu ar trebui să existe nici un fel de problemă. Eu mă sesizez şi mă voi consulta cu specialiştii, iar în măsura în care se constată că banul public nu a fost cheltuit cum trebuie, cineva va plăti“, a spus Prioteasa. Ulterior, acesta şi-a mai amintit câte ceva despre lucrare. „Au fost două valuri de inundaţii în 2005 şi două poduri peste acest pârâu. S-a considerat că nu se pot face ambele poduri şi lucrările la acesta au fost întrerupte. Banii au fost trasferaţi pentru alte lucrări la localitatea Braloştiţa prin decizia comună a domnului prefect Nicolae Giugea (fostul prefect de Dolj – n.r.) şi a mea. Oricum, vom face cercetări şi vom vedea“, a adăugat Prioteasa.
O (ne)cunoscută?
Faptul că autorităţile susţin că situaţia podului-ruină de la Gogoşu nu este cunoscută este cel puţin surprinzător în condiţiile în care stadiul lucrărilor este acelaşi de doi ani. Asta înseamnă fie că preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, nu a prea luat la picior judeţul în ultimul timp, fapt de care ne îndoim, fie că situaţia este de fapt arhicunoscută şi se încearcă muşamalizarea ei. Cercetările făcute de autorităţi în acest caz sperăm să nu dea acelaşi rezultat ca în cazul modernizării pe porţiuni a şoselei Secu-Argetoaia, unde vinovat nu a fost scos nimeni. Deşi reporterii GdS au încercat de-a lungul întregii zile să contacteze conducerea firmei FERAT CONSTRUCT, până la închiderea ediţiei nici un reprezentant al firmei nu a putut da relaţii cu privire la acest subiect.
