Guvernul a aprobat ieri strategia naţională în sectorul energetic pentru perioada 2007-2020, care prevede investiţii de aproximativ 35 de miliarde de euro în modernizarea unităţilor energetice şi programe de protecţie a mediului, cu patru miliarde euro mai mult decât suma prevăzută iniţial. Potrivit documentului, sectorul care necesită cele mai mari investiţii este cel al energiei electrice, cu o valoare estimată la 17 miliarde de euro, care ar urma să fie distribuite pentru construcţia de noi unităţi de producere a energiei, cum ar fi construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă. Cea mai mare parte a acestor sume va fi direcţionată spre producerea de energie electrică, respectiv 8,6 miliarde de euro. Proiectul MEF insistă asupra energiei produse în hidrocentrale, România având din acest punct de vedere un potenţial hidroenergetic tehnic amenajabil de 36.000 GWh/an.
La finalul anului 2006, puterea instalată în centrale hidraulice era de 6.346 MW. Gradul de valorificare al potenţialului tehnic amenajabil este de 48%, iar al potenţialului economic amenajabil de 57,8%. Investiţiile estimate în proiect pentru domeniul gazelor naturale se ridică la 1,527 miliarde de euro, pentru creşterea capacităţilor de înmagazinare în depozite, descoperirea de noi depozite de gaze şi reabilitarea sistemului naţional de transport al gazelor şi a reţelelor de distribuţie. Pentru sectorul petrolier, strategia indică un necesar de investiţii de 3,18 miliarde de euro, sume distribuite către lucrări de explorare şi producţie, menţinerea nivelului producţiei la 210.000 barili echivalent petrol (boe) pe zi, reducerea costurilor de producţie sub nouă dolari/boe, precum şi atingerea unei rate de înlocuire a rezervelor de 70%. Totodată, sectorul minier necesită investiţii de 2,2 miliarde de euro, atât pentru închiderea minelor neviabile, cât şi pentru modernizări şi noi exploatări. Pentru protecţia mediului, sumele care ar trebui investite totalizează 2,6 miliarde de euro, în timp ce pentru creşterea eficienţei energetice, de peste două ori mai scăzută comparativ cu statele europene, ar trebui alocate fonduri de 2,5 miliarde de euro. Construirea de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile presupune costuri de 1,8 miliarde de euro. Concluziile strategiei prevăd încheierea de contracte pe termen lung pentru gaze naturale din import, pentru a diminua riscurile de întrerupere a furnizării, cu respectarea regulilor concurenţiale, precum şi de contracte pe termen lung pentru furnizorii interni de cărbune, care să le asigure acces la pieţele financiare.
„În domeniul producerii de energie electrică va urma un proces de restructurare şi înnoire a capacităţilor energetice prin reabilitarea unităţilor existente viabile, închiderea unităţilor neviabile şi construcţia de noi unităţi de producere. Efortul investiţional va fi susţinut în principal prin privatizare şi investiţii private. Se vor lua măsuri şi pentru reducerea impactului social asupra consumatorilor de energie defavorizaţi“, se arată în document.
