În judeţul Gorj există singura lojă masonică sătească din lume. Aceasta funcţionează de şase ani în Hobiţa, satul natal al marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Loja masonică are 12 membri, oameni respectabili în comunitate, printre aceştia fiind şi preotul, şi învăţătorul satului.
GORJ. Loja masonică de la Hobiţa face parte din Marea Lojă Naţională a României, condusă de marele maestru Viorel Danacu. A luat fiinţă în anul 2001, în urma întâlnirii dintre Tănasie Lolescu şi mai mulţi masoni de frunte, care au venit să vadă locurile în care s-a născut marele Brâncuşi. Primul mason din Hobiţa a fost Tănasie Lolescu. În prezent, din loja sătească fac parte parte 12 persoane, oameni cu o poziţie importantă în comunitate, printre aceştia numărându-se preotul şi învăţătorul satului, un comerciant, care este totodată şi consilier local, şi un inginer din cadrul Primăriei Peştişani.
Loja masonică de la Hobiţa este condusă de cel care a înfiinţat-o, adică de maestrul venerabil Tănasie Lolescu, de 79 de ani. Cei 12 masoni se întâlnesc o dată pe lună într-o încăpere din casa conducătorului lojei. Una dintre camerele locuinţei sale este transformată, cu ocazia şedinţelor, în templu, denumire dată locului unde se desfăşoară aceste întâlniri, în această încăpere fiind obligatoriu să fie puse la vedere anumite semne masonice, cum ar fi soarele, ochiul într-un triunghi, funia, simbol al legăturii dintre masoni, echerul, dar şi Biblia. Şedinţa se desfăşoară după un anumit ritual, iar participanţii sunt îmbrăcaţi într-o ţinută specifică. Maestrul venerabil, cel care conduce şedinţele, are în mână un ciocan din lemn, pe care îl ţine la piept. Atunci când şedinţa începe, maestrul venerabil loveşte cu ciocanul de trei ori în masă. „Fiecare dintre participanţi poate să ia cuvântul decât o singură dată, dar numai după ce bat o dată cu ciocanul. Pe urmă nu mai poate să revină“, ne mai lămureşte Tănasie Lolescu.
Consilierul Cucu, contestat pe motiv că este mason
La început, localnicii nu o priveau cu ochi buni, considerând că este mai mult o sectă religioasă. Ion Cucu, maestru ospitalier şi consilier local din partea PRM, unul din cei mai importanţi membri ai lojei, a fost contestat de unii consilieri locali că ar fi incompatibil. „S-a analizat situaţia mea şi s-a constatat că nu sunt incompatibil. Nu scrie în Constituţie sau în vreo lege că sunt incompatibil dacă sunt mason“, a spus Ion Cucu.
Ion Cucu, maestrul ospitalier, persoana care trebuie să se ocupe de protocol, este şi comerciant. Acesta deţine un mic magazin mixt, chiar în intersecţia cu drumul care merge către Casa Memorială Constantin Brâncuşi. Multe din propunerile pe care le face în cadrul Consiliului Local sunt venite tocmai din partea Lojei masonice din care face parte, în urma întâlnirilor lunare care au loc. Aşa a fost şi proiectul privind amenajarea unei parcări în apropiere de Casa Memorială „Constantin Brâncuşi“, care s-a finalizat de curând. „A fost ideea noastră. Noi am propus realizarea acestei parcări. Trebuia ca intersecţia să fie cu sens giratoriu şi să se pună în mijloc o fântână arteziană“, a spus Tănasie Lolescu.
Loja masonică a contribuit şi la ridicarea unei troiţe în cimitirul satului, acolo unde sunt înmormântaţi părinţii lui Brâncuşi, în memoria marelui artist, dar şi la realizarea unui monument al eroilor în curtea bisericii din localitate. La baza celor două lucrări sunt amplasate plăcuţe pe care sunt scrişi cei care au contribuit la realizarea monumentului, majoritatea dintre ei fiind masoni.
Masonul Tănasie Lolescu a tras cu tractorul de Coloană
Tănasie Lolescu, maestrul venerabil al Lojii săteşti de la Hobiţa, este un personaj cu o istorie aparte. În anul 1953, când era membru al tineretului comunist, a primit un ordin de la prim-secretarul judeţului să doboare Coloana fără Sfârşit a lui Brâncuşi, pentru a fi vândută la fier vechi în vederea obţinerii de fonduri pentru organizarea unei manifestări. A legat un lanţ de operă şi a tras cu un tractor, dar Coloana nu s-a clintit. „Nu era o operă cunoscută atunci. Era considerată una indecentă. Mai târziu, când am fost în vizită la un muzeu în Germania, directorul acelui muzeu s-a înclinat în faţa mea când a auzit că sunt din satul în care s-a născut Brâncuşi. Atunci am înţeles cu adevărat importanţa lui Brâncuşi în lume“, a povestit Tănasie Lolescu.
Şeful masonilor din Hobiţa a fost unul dintre cei care au pus bazele oraşului Motru, devenit acum municipiu. Îşi aminteşte că, iniţial, oraşul Motru trebuia amplasat în judeţul Mehedinţi, unde acum este comuna Broşteni, dar s-a găsit o poiană, unde a luat fiinţă viitorul municipiu. Tănasie Lolescu ştie istoria fiecărui loc din Motru, pentru că a fost martor la tot ce s-a clădit aici.
Semnele şi uniformele masonice
În masonerie există diferite simboluri. Rigla este emblema dreptei judecăţi, compasul este simbolul exactităţii, iar ciocanul simbolizează puterea şi autoritatea.
Masonii au o uniformă specifică în care se îmbracă mai ales la şedinţele lunare pe care le desfăşoară. Fiecare membru are un anumit semn distinctiv, în funcţie de rangul pe care îl poartă. De exemplu, conducătorul unei loji, maestru venerabil, are imprimat pe uniformă litera G.
