Doi bărbaţi din Turcineşti-Gorj şi-au construit casele una în spatele celeilalte, iar unul dintre aceştia solicită accesul pe un drum de servitute care să treacă peste proprietatea vecinului. Aceştia au fost învrăjbiţi de judecătorii gorjeni şi craioveni.
Un caz aproape fără precedent s-a aflat şi încă se află în atenţia judecătorilor gorjeni. Doi localnici din Turcineşti, care întâmplător au devenit vecini, au ajuns în instanţă, să se judece pentru o fâşie de teren lată de trei metri pătraţi şi lungă de 40 de metri pătraţi. Acesta este un drum pe care familia Ion Benga îl solicită pentru a putea ajunge la propria gospodărie. Porţiunea de teren trece însă prin curtea familiei Şendroiu, chiar pe sub geamul proprietarilor pământului, obţinut printr-un act de vânzare-cumpărare. Familia Şendroiu deţine chiar şi un titlu de proprietate, eliberat de Primăria din Turcineşti. Întrucât nu s-au putut înţelege ca între vecini, familiile au purtat negocierile, în privinţa drumului de servitute, în instanţă. În mod paradoxal, ambelor familii li s-a făcut dreptate în instanţă, familiei Şendroiu de două ori, iar familiei Benga o dată, însă irevocabil. În timp ce unii îşi revendică dreptul legal de proprietate, alţii solicită, în baza unei decizii irevocabile, accesul la propria gospodărie, pe un drum de servitute ce traversează terenul vecinilor.
Cine are dreptate?
Iniţial, terenul pe care au fost construite casele familiilor Şendroiu şi Benga a aparţinut lui Mihail Şcheau. Bucata de pământ de aproximativ 1.000 de metri pătraţi este mărginită de o uliţă comunală, care figurează ca atare în registrele primăriei, şi de un drum provizoriu al HIDROELECTRICA SA, construit mai mult ca un dig de acces la un lac din apropiere. Primii care au luat jumătate din teren au fost membrii familiei Benga, care au şi ridicat o casă cu etaj, cu ieşire la drumul provizoriu al HIDROELECTRICA. Familia Şendroiu a cumpărat restul terenului cu acces la uliţă, dar nu de la primul proprietar, ci de la un altul, pământul fiind vândut în mod succesiv. De asemenea, pe acest teren se află în prezent o casă aproape finalizată. Întrucât drumul construit de HIDROELECTRICA era provizoriu şi nu figura înregistrat la Cadastru, autorizaţia de construire a casei lui Ion Benga a fost dată cu intrare din uliţa care duce la casa familiei Şendroiu. Din drum şi până la gospodăria Benga, accesul se face pe un drum de servitute, care trece exact prin curtea membrilor familiei Şendroiu, după cum apare şi într-o schiţă a Primăriei Turcineşti. Cum a fost posibil acest lucru?
O declaraţie la notar
În anul 2001, când Mihail Şcheau încă deţinea terenul unde acum se află construită casa familiei Şendroiu, proprietarul pământului a dat o declaraţie în faţa notarului public Anica Merişescu, prin care îi oferea lui Ion Benga, care îi devenise vecin, dreptul să treacă de la stradă pe proprietatea sa: „Subsemnatul Şcheau Mihail… sunt de acord ca numitul Benga Ion, vecin cu proprietatea mea în partea de răsărit… să treacă de la stradă la proprietatea lui pe un teren proprietatea mea, cu o lungime de 40 de metri şi o lăţime de 3 metri, ce face parte dintr-o suprafaţă totală de 480 de metri pătraţi“, se spune în declaraţie, în a cărei încheiere se precizează şi scopul pentru care a fost dată la notar: „Drept care dau prezenta, fiindu-i necesară numitului Benga Ion, la Primăria comunei Turcineşti, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire“ este declaraţia notarială a fostului proprietar al terenului. Pământul şi-a schimbat de trei ori proprietarii şi a ajuns în cele din urmă în posesia legală a familiei Şendroiu din Târgu Jiu.
Omisiuni
În ciuda declaraţiei date de Mihail Şcheau, prin care i se acorda drept de servitute asupra terenului în litigiu, în nici unul dintre contractele de vânzare-cumpărare pentru bucata de pământ nu se menţionează acest lucru. În primul contract prin care Şcheau a vândut pământul unor nepoate, Elena şi Lucreţia Şcheau, se spun următoarele de către vânzătorul Mihail Şcheau: „Noi, vânzătorii, declarăm că imobilele nu sunt grevate de sarcini şi servituţi“. Nepoatele au vândut şi ele terenul Aurorei Pană, acestea declarând, de asemenea, în contractul de vânzare-cumpărare încheiat, că imobilul care se afla pe teren şi terenul propriu-zis nu erau grevate de sarcini şi servituţi. La rândul ei, proprietara Aurora Pană, din Turcineşti, a suţinut în 2005 în contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu Lizica şi Cristian Şendroiu, actualii proprietari, că imobilul nu este grevat de sarcini şi servituţi şi a invocat şi un extras de carte funciară de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, eliberat pe 4.10.2005.
Fiecare îşi susţine cauza
Familia Şendroiu susţine că nu a ştiut de existenţa declaraţiei lui Mihail Şcheau la cumpărarea terenului şi îşi revendică dreptul de proprietate asupra pământului, în baza titlului de proprietate: „Declaraţia a fost dată numai cu scopul de a i se putea elibera de la Primăria Turcineşti autorizaţie de construire, pentru că drumul HIDROELECTRICA nu exista oficial şi nu aveau cum să emită autorizaţie. Şcheau s-a înţeles cu Benga să îi acorde această înlesnire, pentru a putea obţine actul respectiv. De altfel, casa familiei Benga este construită cu faţa la drumul provizoriu. Este dreptul nostru de proprietate şi nu suntem de acord să treacă un drum şi maşini prin curtea noastră. În România chiar nu se mai respectă dreptul de proprietate?“, a precizat Cristian Şendroiu. Reprezentanţii familiei Benga, în frunte cu ginerele, care locuieşte în casă, au declarat că au tot dreptul să folosească drumul de servitute care traversează gospodăria vecinului lor, existând declaraţia dată de Mihail Şcheau şi nu numai atât…
Ce spune primăria?
Ginerele lui Ion Benga, care a dorit să nu îi fie publicat numele, deţine o adresă de la HIDROELECTRICA în care i se comunică faptul că, din cauza „Amenajării hidroenergetice Vădeni Valea Sadului“, accesul la drum este posibil numai temporar, până la începerea lucrărilor la Centrala hidroelectrică Turcineşti. De asemenea, într-o adresă din 12.06.2006, semnată de primarul din Turcineşti, Vasile Gogălniceanu, se aminteşte de faptul că drumul provizoriu de şantier al HIDROELECTRICA nu se află înscris în harta cadastrală: „Utilităţile necesare locuinţei domnului Benga Ion sunt amplasate pe terenul lui Şcheau Mihail, fiind singura cale de acces. De asemenea, menţionăm că ulterior terenul lui Şcheau Mihail a fost vândut, în prezent fiind alt proprietar, iar atunci când s-a întocmit actul de vânzare-cumpărare nu s-a ţinut cont de declaraţia notarială a domnului Şcheau“, se susţine în actul oficial eliberat de Primăria Turcineşti.
Dreptate împărţită
Faţă de acest caz, judecătorii s-au pronunţat de trei ori. De două ori la Târgu Jiu şi o dată la Craiova. De două ori, dreptatea a fost de partea familiei Şendroiu, iar o dată, de partea familiei Benga. Judecătorii au folosit însă acelaşi act pentru a da hotărâri diferite, respectiv declaraţia dată în faţa notarului de Mihail Şcheau. În prima hotărâre, dată de Judecătoria Târgu Jiu pe 25.01.2007, se menţionează următoarele: „Faptul că în baza declaraţiilor autentificate de Biroul Notarului Public Anica Merişescu, primăria a eliberat reclamantului autorizaţie de construire nu obligă pârâtul Şendroiu Cristian să permită trecerea reclamantului cu piciorul sau cu vreun mijloc de transport pe terenul său“. În Decizia nr. 18A, a Tribunalului Gorj, se menţine soluţia din prima hotărâre. Judecătorii de la Tribunalul Gorj au mai precizat în decizie faptul că Ion Benga va avea posibilitatea să solicite crearea unui drept de servitute legal, când locul său va deveni loc înfundat, adică după închiderea drumului HIDROELECTRICA. Curtea de Apel din Craiova a interpretat însă altfel declaraţia dată de Mihail Şcheau decât judecătorii de la Târgu Jiu şi i-a dat dreptate lui Ion Benga: „…rezultă fără echivoc intenţia vânzătorului de constituire a unei servituţi de trecere în favoarea reclamantului, pentru normala folosinţă a imobilului său“, citat extras din Decizia nr. 882 din 27 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel din Craiova şi rămasă irevocabilă.
La CEDO
În timp ce reprezentanţii familiei Şcheau au spus că se gândesc să pună în executare Decizia Curţii de Apel din Craiova, familia Şendroiu a trimis deja la Curtea Europeană a Dreptului Omului o cerere pentru deschiderea unui proces împotriva statului român, în vederea recunoaşterii dreptului de proprietate. În acelaşi timp, l-au dat în judecată pe fostul proprietar al terenului, Mihail Şcheau, pentru ca, în baza probelor existente, să fie obligat la un schimb echivalent valoric de locuinţe. Familia Şendroiu să preia gospodăria familiei Şcheau aflată în Târgu Jiu şi invers, întrucât Cristian şi Lizica Şendroiu nu au ştiut, la data cumpărării terenului de la Turcineşti, că acesta era grevat de sarcina servituţii: „Mihail Şcheau va avea astfel posibilitatea să-şi respecte servitutea de trecere creată lui Benga Ion, de bunăvoie, servitute pe care apoi a ascuns-o, astfel încât să poată vinde terenul“, se susţine în plângerea depusă recent la Judecătoria Târgu Jiu de avocaţii familiei Şendroiu.
