Aproximativ 13% din populaţia României îşi serbează ziua de nume pe 7 ianuarie, statisticile la nivel naţional arătând că peste 1,7 milioane de persoane îl au ca patron spiritual pe Sfântul Ioan. Ministerul de Interne a comunicat că, din totalul românilor care poartă prenumele Ioan sau Ioana şi derivatele acestora (Ion, Ionică, Ionuţ, Ionel, Ionela), 1.392.207 sunt bărbaţi şi 338.440 sunt femei.
Sfântul Ioan Botezătorul (Sântion) – Înaintemergătorul Domnului, patronul spiritual al celor care poartă acest prenume, unul dintre cele mai comune la români, se serbează astăzi, 7 ianuarie. În dicţionarul etimologic, semnificaţia acestui nume este „cel de care Dumnezeu are milă“.
Biserica a rânduit să-l prăznuiască pe Botezătorul Ioan a doua zi după Bobotează. Sântion este o zi de mare bucurie la români. Cine nu se veseleşte în această zi se spune că va fi trist tot anul. Se mai ştie că Sfântul Ioan este şi patronul pruncilor – el îi fereşte pe aceştia de nenorociri şi-i ajută să nu moară nebotezaţi.
Atunci când vremea se mai încălzeşte, se spune că Sfântul Ioan a botezat gerul. „La Sfântul Ioan se duce iarna, dacă a adus-o Sân Nicoară cu calul alb…“.
Tradiţia ne prezintă şi în această perioadă o urare de bine pentru noul an: Iordănitul. În această zi, în special în regiunile de munte, de la Bobotează la Sfântul Ioan, grupuri de feciori merg cu Iordanul. Ei împrumută busuioc şi agheasmă de la preot (folosite de Bobotează) şi merg pe la casele oamenilor, botezându-i şi „iordănindu-i“. Feciorii iau în braţe fiecare membru al familiei şi se învârtesc. Se spune că, dacă un flăcău a fost „iordănitor“ un an, trebuie să continue trei ani la rând.
Udatul Ionilor
În Transilvania şi Bucovina, cei care sunt numiţi Ioan au o sărbătoare aparte, numită „Udatul Ionilor“. Ritualul de botezare simbolică cuprinde şi momente care amintesc de sărbătorile greceşti sau romane ale începutului de an. Flăcăii cu numele Ioan poartă un steag împodobit şi sunt urcaţi într-un car alegoric, împodobit cu crengi de brad. Animalul înhămat, cal sau bou, este şi el împodobit cu beteală colorată şi cu toţii sunt purtaţi până la marginea satului, la un râu. Aici, Ionii sunt botezaţi şi purificaţi de toate relele anului trecut, întreaga comunitate urmând să aibă parte de un an îmbelşugat. După acest ritual se dansează, iar la joc sunt invitate şi fetele. Sărbătorea este încheiată, de obicei, acasă la unul dintre Ioni, iar acesta îşi cinsteşte prietenii cu băutură şi colaci.
În unele zone din ţară, femeile duc plocoane moaşei care le-a ajutat să aducă pe lume copii. Are loc apoi o petrecere cu mâncare şi băutură, în timpul căreia femeile rup câte o bucată din colacul mare făcut de moaşă şi încearcă, după forma bucăţii de colac, să ghicească dacă vor mai avea copii şi dacă vor naşte fete sau băieţi.