Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia intenţionează să colaboreze cu autorităţile judeţene şi locale din judeţele regiunii, precum şi cu patronatele reprezentative pentru mediul de afaceri din zonă, în ideea de a crea un profil investiţional al Olteniei. Toate autorităţile astfel asociate ar trebui să conlucreze pentru atragerea investitorilor străini, cărora să le ofere ceva concret, palpabil, atunci când îşi manifestă intenţia de a deschide companii în regiune. Potrivit ADR, protocolul ar urma să fie încheiat între cele cinci prefecturi din Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea, cele cinci consilii judeţene, cărora să li se alăture Primăriile Craiova, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin, Slatina şi Râmnicu Vâlcea, dar şi Patronatul Regional Oltenia şi cele cinci filiale judeţene ale UGIR 1903. Cum instituţiile amintite nu au fost anunţate, ADR estimează că protocolul se va semna la începutul lui aprilie, iar până în mai profilul investiţional va fi gata. „Ideea ne-a venit după ce tot mai mulţi oameni de afaceri străini ne-au solicitat sprijinul pentru a găsi locaţii în care să investească. Străinii se interesau de oportunităţile de afaceri din regiune, în special din Dolj“, a precizat directoarea ADR Sud-Vest Oltenia, Marilena Bogheanu. Sunt cunoscute episoadele recente de acest gen, când furnizori ai Ford care solicitau terenuri în zona Craiovei au plecat la fel cum au venit, din cauză că autorităţile nu au fost în stare să le prezinte oferte viabile sau măcar să fie intermediare.
Prefectul de Dolj, Silviu Dumitru, a spus că este de acord cu o astfel de colaborare, dar „încă nu ştiu despre ce este vorba, nu am văzut nimic despre un astfel de proiect“. În schimb, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, menţionează că intră „în cărţi“: „Orice proiect, indiferent de cine e propus, care are drept scop atragerea de investiţii străine, are tot sprijinul nostru“.
Ce presupune
Profilul investiţional presupune să se construiască o bază de date cu terenurile disponibile în zonă pentru investiţii greenfield, dar şi cu suprafeţele brownfield (adică hale dezafectate sau aflate în conservare). Oficialii vor să cunoască de pe acum planul de dezvoltare a reţelelor de gaze, astfel încât un om de afaceri care cumpără teren pentru o investiţie mare să se asigure că nu va trece vreo conductă magistrală pe sub fabrica lui. Deşi nu ştie cu ce bani, Bogheanu a declarat că vor fi comandate studii de piaţă şi strategii de marketing pentru a se vedea care sunt domeniile prioritare în care se poate investi în regiune. „În industria tradiţională din fiecare judeţ se pot face investiţii pe orizontală. Un domeniu deficitar în Oltenia este cel al serviciilor. Va trebui să vedem din studii şi care va fi trendul agriculturii“, a precizat directoarea ADR. În 2005, Grupul de Economie Aplicată (GEA) a realizat un studiu pe Oltenia privind sistemul de dezvoltare a regiunii. Studiul GEA concluziona la capitolul „Structura economică regională“ că, pentru a impulsiona creşterea PIB-ului regional, trebuie stimulate serviciile, pe de o parte, agricultura şi investiţiile directe în agricultură, pe de altă parte. Parteneriatul dintre autorităţi mai presupune o bază de date cu domeniul public şi privat al statului, din judeţele enunţate.
Hopuri greu de trecut
Autorităţile care vor conlucra pentru a le oferi afaceriştilor profilul investiţional al zonei au de pus cap la cap date care de mai mulţi ani fac obiectul unor litigii de amploare atât între primării, cât şi între persoane fizice. Este vorba despre graniţele teritoriale, care nu sunt finalizate nici până în prezent şi este puţin probabil că se vor stabili într-o lună-două. Aceste aspecte şi altele au efecte negative. Până în prezent, multe localităţi „cu greutate“ nu au un Plan Urbanistic General (PUG) viabil, a precizat Marilena Bogheanu.
Studii de firme
Companiile mari care se respectă decid să investească într-o zonă numai după ce au propriile studii care să arate existenţa forţei de muncă disponibile, puterea de cumpărare, structura investiţională existentă, piaţa de desfacere, accesul la infrastructura rutieră, aeriană, de cale ferată etc. Astfel de companii nu aşteaptă să primească asemenea informaţii de la autorităţi, ci se bazează pe strategii avansate de marketing, plătite din fondurile proprii.
