Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu au fost invitaţi ieri de ministrul Teodor Meleşcanu la prezentarea bilanţului pe 2007 al Ministerului Apărării. A fost analizată activitatea armatei atât în teatrele de operaţii, cât şi din punct de vedere al procesului de înzestrare cu tehnică militară performantă.
Ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, a arătat ieri, cu ocazia prezentării bilanţului armatei, că activitatea instituţiei s-a concentrat în 2007 pe optimizarea capacităţilor de apărare, participarea la politica europeană de securitate şi cooperare şi angajarea în lupta antiteroristă. În ceea ce priveşte participarea României la teatrele de operaţiuni, ţara noastră a trimis 4.000 de militari. Anul trecut, doi soldaţi au căzut la datorie şi 20 au fost răniţi, potrivit bilanţului prezentat de Meleşcanu.
Salarii mari, achiziţii puţine
Preşedintele Traian Băsescu a criticat întârzierile în sistemul de achiziţii pentru armată şi a cerut Ministerului Apărării şi Statului Major General să se implice pentru îndeplinirea programelor de achiziţii, apreciind că marea problemă este alocarea insuficientă de fonduri. „Ştiu tot ce nu s-a realizat ca urmare a reducerii bugetare. Este în neregulă şi trebuie rezolvat. Nimeni nu are dreptul să se joace de-a securitatea naţională“, a spus Băsescu, într-un discurs susţinut la bilanţul Ministerului Apărării.
Şeful statului a adăugat că, din păcate, de la an la an se constată „acelaşi deficit în achiziţiile de tehnică de luptă nouă, aceleaşi constrângeri bugetare, aceleaşi proceduri, care de multe ori fac ca la sfârşitul anului banii alocaţi din buget să ajungă înapoi“. „Marea problemă constă în alocarea insuficientă de multe ori pentru achiziţiile de tehnică nouă, dar, pe de altă parte, şi întârzierile în utilizarea banilor de investiţii dau o notă de justificare acestor alocări, care nu corespund nevoii de modernizare a armatei române“, a spus Băsescu.
Tăriceanu promite mai mulţi bani pentru Apărare
Premierul Tăriceanu a promis, la bilanţul Ministerului Apărării, că acest sector va primi mai mulţi bani la următoarea rectificare bugetară, după ce la cea din luna martie bugetul instituţiei a fost redus cu 800 de milioane de lei. Şeful executivului i-a cerut, în schimb, ministrului apărării să aloce fondurile cu prioritate pentru dotarea armatei, având în vedere că, în prezent, peste 60% din bugetul MApN este destinat cheltuielilor de personal şi de asistenţă socială, şi să valorifice patrimoniul ministerului pentru a scădea presiunea asupra bugetului instituţiei.
Tăriceanu a amintit că s-au finalizat licitaţiile pentru dotarea armatei cu 31 de transportoare de luptă blindate Tirania, fabricate în Elveţia, dar şi cu 60 de autoturisme de teren blindate şi neblindate produse în Spania, echipamente achiziţionate în afara celor şase programe strategice, pentru îndeplinirea tehnicii depăşite din teatrele de operaţiuni.
Şeful guvernului s-a referit în mod special la unul dintre cele şase programe strategice – înzestrarea cu avioane multirol. El a spus că acest program presupune mobilizarea unor resurse pe termen lung din bugetul naţional, având în vedere că investiţia în acestea se face pe un termen de până la 35 de ani, iar decizia privind alegerea unui anumit tip de avion are o miză „extrem de mare“. „România nu îşi poate permite să facă o alegere nepotrivită, care să necesite ulterior corecţii bugetare majore. Ca prim-ministru, mă interesează nu doar o simplă achiziţie de avioane, ci şi beneficiile pe care industria românească de apărare şi economia le pot obţine dintr-un astfel de proces de înzestrare“, a spus premierul.
Mulţi şefi, puţini subalterni
Tot în cadrul şedinţei de bilanţ a Ministerului Apărării, preşedintele Traian Băsescu a cerut respectarea hotărârii CSAT referitoare la reforma numerică şi pe grade a armatei.
„Nu sunt dispus să tolerez discutarea pe la colţuri a hotărârilor CSAT“, a spus preşedintele, criticând întârzierile în aplicarea acestor decizii. Şeful statului a menţionat că finalizarea acestui proces este lentă, existând un uşor deficit pe gradele mici, în timp ce pentru cele mari este excedent.
Traian Băsescu a cerut totodată guvernului să găsească o soluţie legislativă pentru rezolvarea problemei financiare a militarilor trimişi în teatrele de operaţiuni, ale căror venituri scad din cauza devalorizării dolarului.
Creşte diurna
Ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, a anunţat ieri că diurnele militarilor angrenaţi în teatrele de operaţiuni externe vor creşte în 2008 la 100-120 de euro, în funcţie de grad, însă aproximativ jumătate din sumă va fi cheltuită pentru asigurarea hranei. În prezent, un militar român aflat în teatrele de operaţiuni primeşte o diurnă cuprinsă între 60 şi 70 de dolari, în condiţiile în care cheltuielile pentru hrana zilnică se ridică la aproximativ 50 de dolari de persoană.
Beneficiul scutului
La şedinţa de bilanţ a Ministerului Apărării, preşedintele Traian Băsescu a precizat că România are un câştig major de pe urma summit-ului NATO. Este vorba despre scutul antirachetă al NATO, complementar celui american, care „va proteja România împotriva eventualelor atacuri cu rachete balistice din Orientul Mijlociu“.
