Verificarea cunoştinţelor dobândite de elevi la materiile de studiu se va face prin programe de învăţare on line, iar bibliotecile tuturor şcolilor vor fi atât în stil clasic, cât şi virtuale. Acestea sunt două dintre proiectele care vor demara în acest an în sistemul educaţional românesc, care în pre-zent nu este capabil să asigure nici măcar bibliotecare în carne şi oase.
Planuri măreţe în acest an în sistemul educaţional românesc. Sunt însă pregătite unităţile şcolare din mediul rural pentru astfel de inovări? Sunt gata profesorii doljeni să predea „virtual“, având în vedere bugetul „de criză“ pentru astfel de investiţii?
În cadrul strategiei „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii“, digitalizarea conţinuturilor curriculare şi crearea unei Biblioteci Şcolare Virtuale sunt doar câţiva din paşii care ar trebui demaraţi în acest an şi finalizaţi cel târziu în 2011. „Toate conţinuturile care trebuie învăţate la şcoală, toate instrumentele de lucru, exemple orientative de probe de verificare a cunoştinţelor vor fi convertite şi în format digital şi accesibile permanent oricărui elev sau profesor, pe o platformă de învăţare tip LMS (Learning Management System) on line“, a precizat Diana Buşoi, inspector general în cadrul ISJ Dolj.
Lecţii accesibile pe internet
Lecţiile celor mai buni profesori vor fi procesate digital şi stocate pe platformă de „e-learning“. Prin intermediul internetului, orice elev ar avea astfel acces la lecţiile celui mai bun profesor. Se vor crea „laboratoare virtuale“ pentru a compensa şi/sau întregi dotarea laboratoarelor şcolare. „Pentru fiecare disciplină, se va crea o bază de resurse digitale, astfel încât fiecare profesor sau elev să poată avea acces rapid şi gratuit la informaţiile şi instrumentele necesare pentru o învăţare cât mai eficientă. Producţia de conţinuturi digitale pentru învăţare (e-contents) va deveni un criteriu de performanţă profesională a profesorilor. Curriculumul digital şi Biblioteca Şcolară Virtuală vor fi îmbogăţite permanent, respectând cerinţele de calitate şi standardele internaţionale“, se arată în strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii“ propusă pentru acest an de mai-marii Ministerului Educaţiei.
Şcoli fără bibliotecari
Şi cum teoria nu corespunde întotdeauna cu practica, realitatea existentă în şcolile doljene este alta. Este nevoie de bani pentru astfel de idei novatoare, de oameni calificaţi, dar şi de elevi dornici să acceseze lecţiile profesorului preferat. Acest lucru ar fi posibil dacă elevii din satele doljene ar dispune de un calculator conectat la internet… La Şcoala cu clasele I-VIII Greceşti nu am avut şansa să discutăm cu directorul unităţii şcolare, nici măcar cu un bibliotecar, acest post fiind inexistent în această instituţie. Conform contabilului şcolii, copiii vor să citească, în special lecturile suplimentare recomandate de profesori, însă pentru a ajunge la o „bibliotecă virtuală“ nu sunt prea mari şanse, majoritatea nedispunând de un calculator. La Şcoala cu clasele I-VIII Gogoşu există bibliotecă, normă de bibliotecar nu. Nici măcar calculatoarele unităţii şcolare nu sunt conectate la internet, deoarece momentan din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil. Există, în schimb, laboratoare de informatică. „Pentru numărul redus de elevi dispunem de o colecţie suficientă de carte în biblioteca noastră. Mulţi dintre elevi au mai primit calculatoare prin intermediul programului Euro 200 demarat în şcoli. În ultimii trei ani, de exemplu, aproximativ 20 de familii au primit un calculator. Însă, să fim serioşi, accesul la internet nu este momentan posibil. Planul propus de minister sună extraordinar. Rămâne să vedem cum îl punem în practică, mai ales în comunele sărace din Dolj“, a spus Mihăiţă Stoica, directorul Şcolii din Gogoşu.
Lipsă de bani
Nici reprezentanţii ISJ Dolj nu sunt prea încrezători în strategia propusă pentru 2009, de dezvoltare a condiţiilor şi a modului de predare a cadrelor didactice. Motivul este clar: lipsa banilor. „În mod sigur, un astfel de proiect va fi de lungă durată, în special în şcolile de la ţară, unde dotările lasă de dorit, dar şi în Craiova. O bibliotecă şcolară virtuală presupune dotări, dar în primul rând angajarea unei persoane specializate ca bibliotecar, măcar cu jumătate de normă, apoi investiţia în calculatoare, internet… În prezent, în special la şcolile de la ţară plătim cu ora, mai ales profesorul de limba română, pentru ca acesta să ţină loc de bibliotecar…“, a adăugat Diana Buşoi.
