Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Gorj şi-a fundamentat bugetul pe 2009 în funcţie de o potenţială creştere a şomajului prognozată pentru acest an în judeţ.
Construcţia bugetului Casei de Asigurări de Sănătate Gorj ţinând cont de o rată a şomajului în creştere a avut ca bază o solicitare venită din partea prefecturii. Conform unui raport făcut public de Gheorghe Cocină, directorul CAS Gorj, la începutul trimestrului I al acestui an, în judeţ erau înregistraţi 385.579 de locuitori. Dintre aceştia, 350.760 au calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în timp ce 34.819 sunt neasiguraţi. Cei dintâi beneficiază de diferite tipuri de asistenţă medicală, începând de la cea primară, care este preponderentă, şi încheind cu cea spitalicească, în ambulatoriu, recuperare, transport etc. Asistenţa medicală primară este asigurată de 202 medici de familie, dintre care 92 îşi desfăşoară activitatea în mediul urban. De asemenea, există 140 de cabinete medicale de specialitate şi stomatologice, precum şi opt spitale. Pornind de la bugetul trimestrului I, pe anul 2008, CAS Gorj a transmis Casei Naţionale un buget pentru aceeaşi perioadă a anului 2009, având în vedere cheltuielile medii lunare ale anului trecut.
Pentru unii mai mult, pentru alţii mai puţin
Pentru asigurarea finanţării serviciilor medicale pe trimestrul I a fost solicitată suma de 48.269.000 de lei, faţă de 47.917.000 de lei, cât s-a cheltuit în aceeaşi perioadă în 2008. Cei mai mulţi bani au fost ceruţi pentru plata medicamentelor necesare tratării de boli cronice şi utilizate în programele naţionale de sănătate, creşterea fiind de 351,5%. Faţă de 773.000 de lei, cât s-au cheltuit în 2008, pentru 2009 s-au solicitat 2.717.000 de lei. Potrivit datelor furnizate de CAS Gorj, pentru materialele sanitare specifice utilizate în programele naţionale de sănătate cu scop curativ s-a cheltuit anul trecut suma de 7.000 de lei, în timp ce pentru trimestrul I al acestui an a fost solicitată suma de 50.000 de lei, cu 714,3% mai mult.
Dacă la anumite capitole s-a cerut suplimentarea cheltuielilor, alte domenii de asistenţă medicală vor beneficia, în cazul în care bugetul va fi aprobat, de mai puţini bani. „Analizând cifrele, se constată că la asistenţa medicală primară şi la cea medicală în ambulatoriul de specialităţi clinice sumele alocate în trimestrul I 2009 sunt cu mult mai mici decât cele din perioada similară a anului 2008. Aceasta, din cauză că în sumele aferente trimestrului I 2008 erau incluse şi costurile Programului naţional pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei, care s-a încheiat pe 31.12.2008“, a menţionat Gheorghe Cocină.
Externalizări de servicii la Spitalul Târgu Jiu
Pentru a reduce cu 15% cheltuielile de personal, conducerea Spitalului Judeţean din Târgu Jiu a propus pentru aprobare Direcţiei de Sănătate Publică Gorj o serie de măsuri cum ar fi redistribuirea personalului pe posturile deficitare, scăderea numărului de angajaţi care lucrează în weekenduri şi de sărbători sau creşterea numărului de servicii medicale furnizate, în vederea majorării veniturilor încasate. Altă măsură de eficientizare a activităţii medicale în perioada crizei economice se referă la externalizarea serviciilor de spălătorie şi bucătărie. Conducerea Spitalului Judeţean din Târgu Jiu a mai încercat şi în anii trecuţi să externalizeze anumite servicii oferite bolnavilor, însă iniţiativa a rămas mereu în fază de proiect.
