Mai multe locuinţe ANL de pe strada Potelu, din Craiova au fost date în folosinţă unor persoane care le-au schimbat destinaţia. Din spusele vecinilor, acestea sunt utilizate mai degrabă ca bordel decât ca locuinţă.
126 de craioveni primeau, în vara anului 2008, la Potelu, cheile şi contractele noilor locuinţe. Unele erau apartamente pentru tinerii fără casă, altele – locuinţe sociale. Atât de bine s-au făcut la vremea respectivă anchetele, încât ulterior s-a dovedit că nu toţi beneficiarii ar fi avut nevoie de o locuinţă. În blocul social R 20 din Potelu, dintre cele 15 spaţii nu sunt ocupate nici până în prezent două garsoniere şi un apartament (6, 9, 12). În alt imobil, R 18, sunt libere două apartamente. În acest timp, sute de craioveni cu o situaţie precară sunt înscrişi pe listele de aşteptare ale Serviciului Fondului Locativ din cadrul primăriei. După cum spun locatarii, mai multe apartamente sociale au fost date unor persoane care le-au schimbat destinaţia. „La scara asta sunt numai locuinţe sociale. Unele apartamente au fost date unor persoane de etnie romă, care nici nu le folosesc. Decât plasează cheia, iar seara vin indivizi pentru… diverse plăceri“, a spus o locatară.
Unii nici măcar nu s-au racordat la reţeaua de energie electrică pentru că nu au încheiat un contract cu furnizorul local. „Aici, la apartament, vin din când când. Dacă stau şi noaptea, se leagă la instalaţia de curent de pe casa scării. Plătim noi pentru ei. Toţi sunt romi şi le suportăm noi mizeriile şi ilegalităţile“, a spus alt locatar.
În acelaşi bloc, la apartamentul 3, conducta de apă este spartă de mai multe luni, iar apa se scurge în subsolul imobilului. Nimeni nu o repară însă. Chiriaşii spun că nu au bani, iar asociaţia susţine că nu are un fond pentru reparaţii fiindcă locatarii nu vor să contribuie cu nici un leu. Nici femeia de serviciu nu au fost de acord să o plătească. „Am constituit la început un fond de rulment, dar nu au vrut să plătească toţi. Şi, încet, încet, şi ceilalţi au renunţat. Nici pentru femeia de serviciu nu mai dau bani şi i-am desfiinţat postul. De la primărie nu se interesează nimeni“, a spus preşedintele Asociaţiei R 20, Potelu, care cuprinde blocurile R 20, R 18, R 12 şi R 10.
Locuinţa socială, de rezervă
Printre beneficiarii Legii nr. 10/2001 nu sunt numai persoane cu o situaţie financiară precară. Dimpotrivă, unele dintre familiile acestora fac comerţ cu amănuntul chiar în centrul urbei şi deţin standuri într-un mare complex comercial.
Posesorii unor apartamente din blocurile din Potelu nici cu plata întreţinerii nu stau prea bine, iar unii furnizori şi-au sistat serviciile. Drept urmare, asociaţia R 20 stă prost cu recuperarea restanţelor.
La Serviciul Fond Locativ, din cadrul Primăriei Craiova, proprietarul de drept al imobilelor, nimeni nu are cunoştinţă de modul în care folosesc chiriaşii spaţiul locativ. Motivul: nimeni nu s-a plâns, deşi angajaţi ai respectivului serviciu susţin că au ţinut legătura tot timpul cu reprezentanţii asociaţiilor. Iar controale fac numai dacă sunt sesizaţi. „Nimeni nu a făcut vreo sesizare la Serviciul Fond Locativ, în care să-şi exprime nemulţumirea faţă de aceste nereguli. Locatarii erau obligaţi să încheie contracte cu furnizorii şi implicit să ocupe spaţiul dat cu chirie, din moment ce nu deţin o locuinţă. Aceştia au obligaţia să întreţină în stare bună spaţiile proprii şi cele comune, să nu le degradeze şi să nu aducă prejudicii celorlalţi locatari. Rezilierea contractului se poate face dacă nu şi-au achitat chiria trei luni consecutiv“, a declarat Iulia Mladin, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Craiova. Se ridică un mare semn de întrebare: de ce nu ştiau angajaţii primăriei de toate aceste nereguli, dacă au ţinut permanent legătura cu asociaţiile?
