Senatul Universităţii din Craiova a decis să acorde cunoscutului artist Tudor Gheorghe titlul de Doctor Honoris Causa, la propunerea Facultăţii de Litere
Prof. univ. dr. Cristiana Teodorescu, prodecan al Facultăţii de Litere şi directorul Departamentului de Imagine al Universităţii din Craiova, a declarat, pentru Agerpres, că până acum instituţia craioveană a conferit peste 80 de titluri de Doctor Honoris Causa, majoritatea personalităţilor cărora le-a fost acordat acest titlu onorific provenind din mediul academic, iar din acest an încearcă să îşi îndrepte atenţia şi către personalităţile marcante ale culturii române.
„Domnul Tudor Gheorghe este una dintre personalităţile marcante ale acestui colţ de ţară, care duce renumele poeziei de cea mai bună calitate peste tot în lume. Universitatea din Craiova a dorit să încheie anul 2011 printr-un eveniment deosebit în cadrul căruia se va decerna acest titlu de Doctor Honoris Causa unei personalităţi marcante a culturii române“, a spus prof. univ. dr. Cristiana Teodorescu.
Potrivit sursei citate, ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova artistului Tudor Gheorghe va avea loc pe 28 decembrie, la ora 11.00.
Cântăreţul, compozitorul şi actorul Tudor Gheorghe s-a născut pe 1 august 1945 în comuna Podari, judeţul Dolj, într-o familie de ţărani. Tatăl, cântăreţ la biserică, a fost arestat şi deţinut politic la Aiud. A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1966, cu nota 10. La 21 de ani a fost angajat la Teatrul Naţional din Craiova, pe scena căruia a debutat în rolul Paznicul tânăr din „Cocoşul negru“, de Victor Eftimiu. A jucat atât roluri de comedie, cât şi de dramă în piese ca „Visul unei nopţi de iarnă“ de Tudor Muşatescu, „D-ale carnavalului“ de I. L. Caragiale, „Doamna nevăzută“ de Pedro Calderón de la Barca, „Mitică Popescu“ de Camil Petrescu, „Filfizonul pedepsit“ de John Vanbrugh, „Unchiul Vanea“ de Anton Cehov sau în „Piticul din grădina de vară“, de Dumitru Radu Popescu.
În 1969, a susţinut primul recital, „Menestrel la curţile dorului“, urmat, în 1971, de cel de-al doilea spectacol, intitulat „Şapte balade“. După premiera spectacolului „Pe-un franc poet“, pe versuri de Ion Luca Caragiale, în 1979, lui Tudor Gheorghe i-a fost interzis să susţină recitaluri, artistul revenind pe scenă după Revoluţie, în 1992, cu spectacolul „Cântece cu gura închisă“. Din 1999 a început seria de spectacole „Anotimpurile poeziei româneşti“, în colaborare cu dirijorul Marius Leonard Hristescu.
În 2006, Tudor Gheorghe a susţinut pe scena Sălii Palatului seria de şapte concerte „Săptămâna risipitorului de frumuseţi“, care include spectacolele: „Primăvara simfonic“, „Toamna simfonic“, „Petrecerea cu taraf“, „Diligenţa cu păpuşi“, „În căutarea dorului pierdut“, „Iarna simfonic“, „Vara simfonic“.
În noiembrie 2006, Tudor Gheorghe a prezentat spectacolul „Calvarul unei inime pribegi“, cu cântece din anii 1930, ale unor artişti precum Cristian Vasile şi Jean Moscopol, pentru ca în anul următor să continue prezentarea muzicii anilor 1930, cu spectacolul „Parfumul nebunelor dorinţe“.
În 2008 apare în musicalul „Omul din La Mancha“ după Dale Wasserman. În acelaşi an susţine spectacolul „La margine de imperii“, cu muzică din Bucovina anilor 1900.
În discografia sa se regăsesc peste 20 de albume, dintre care menţionăm: „Viaţa lumii“ (1974), „Cântece de dragoste, de ţară“ (1975), „Veniţi, privighetoarea cântă“ (1976), „Pasăre galbenă-n pene“ (1978), „Reîntoarcerea“ (1999), „Primăvara“ (2001), „Toamna Simfonic 2001“, „Iarna“ (2003), „Cu Iisus în celulă“ (2005), „În căutarea dorului pierdut“ (2006), „Vara simfonic“ (2006), „Calvarul unei inime pribegi“ (2007), „Parfumele nebunelor dorinţe“ (2007), „Taina cuvintelor“ (2008), „Mahalaua Mon Amour“ (2009).
În noiembrie 2010, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, l-a decorat pe celebrul compozitor şi interpret Tudor Gheorghe cu cea mai înaltă distincţie a ţării, „Ordinul Republicii“.
