„Capitala“ judeţului Olt este un exemplu pentru autorităţile craiovene în materie de ridicare a gunoiului, termoizolare şi chiar construire de locuinţe pentru tineri
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, viceprimarul Cristina Calangiu şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, i-au invitat ieri pe jurnaliştii craioveni la Slatina, pentru a le arăta cum a rezolvat primarul acestui oraş, Darius Vîlcov (până nu demult la PDL, de câteva luni înscris în PSD), problema colectării gunoiului la standarde mai mult decât europene, cum a făcut el gratis termoizolarea blocurilor şi a construit locuinţe pentru tineri dotate cu piscină.
Containere subterane de gunoi, ridicate de roboţi
Prima oprire a fost la o… platformă de gunoi, situată între blocuri. Pentru craioveni poate părea incredibil, dar la respectiva platformă de gunoi nu existau câini care să scormonească în gunoaie şi nici anumiţi locuitori cu asemenea îndeletnicire. De ce? Simplu: Slatina are containere de gunoi îngropate, la suprafaţă aflându-se doar nişte fante cu diametrul de 35 cm, prin care nu se poate ajunge la deşeurile menajere. Mai mult, fantele de acces asigură şi etanşeitatea containerului, astfel că mirosul dezagreabil nu mai răzbate până afară. Altfel spus, nu mai pute a gunoi! Lângă cele două containere îngropate destinate gunoiului menajer se află containerele pentru materiale recuperabile – sticlă, metal, plastic, hârtie.
Lucrul inedit îl reprezintă, însă, autospeciala care colectează gunoiul. Maşina e echipată cu o benă de mari dimensiuni, dar perfect etanşă (nu ca ale Salubrităţii craiovene, din care curge zeama pe străzi) şi cu un braţ robotizat, dotat cu un sistem de senzori laser şi cu ultrasunete, care detectează poziţia containerului ce trebuie golit.
Practic, şoferul de pe maşina de gunoi ultracomputerizată nu face altceva decât să oprească în dreptul containerului cu gunoi. Apasă apoi un buton, iar braţul robotizat îşi face singur treaba: detectează precis unde se află containerul, îşi deplasează sistemul de prindere care se fixează fără intervenţie umană în capătul containerului şi ridică containerul de 5 mc din locaşul său subteran. Când containerul iese, o placă acoperă automat groapa, pentru a nu cădea cineva în ea pe timpul operaţiunilor de golire.
Containerul este ridicat deasupra benei compactoare, moment în care se deschide atât trapa de deasupra benei, cât şi cea de sub container, permiţând gunoiului menajer să cadă în maşina de gunoi. Apoi trapele se închid singure, iar containerul e pus înapoi în locaşul său subteran, poziţionat la milimetru, ca să nu se lovească cumva de marginea gropii.
„Sistemul este unic nu doar în România, ci chiar în Europa de Est. De fapt, alte sisteme de containere îngropate sau semiîngropate mai există, dar un astfel de sistem complet automatizat mai poate fi întâlnit doar în Italia şi Spania. O asemenea maşină poate să golească circa 100 de containere pe zi şi nu necesită alt operator decât şoferul“, a explicat Katona Nandor, patronul SC Salubris SA Slatina, firmă privată (nu a primăriei!) care se ocupă de salubrizarea oraşului.
Investiţii mai mari, dar preţuri mai mici
La fel sunt golite şi containerele pentru colectare selectivă a deşeurilor, cu specificaţia că aceste containere sunt de suprafaţă. De fapt, autospeciala de gunoi face un tur al containerelor cu deşeuri menajere, le goleşte pe acestea, apoi trece şi goleşte containerele de sticlă, metal, hârtie, fără să amestece aceste deşeuri recuperabile.
Sistemul a fost implementat nu doar la blocurile de patru niveluri, ci şi la cele cu zece etaje, unde toboganele de gunoi – adevărată sursă de infecţie şi mirosuri pestilenţiale – au fost desfiinţate, iar locatarilor li s-a impus să folosească rampele de gunoi modernizate dintre blocuri.
Deocamdată, în Slatina sunt 40 de astfel de containere îngropate, urmând ca în acest an să fie instalate încă 100, ceea ce va impune ca, pe lângă unica maşină automatizată pentru ridicarea gunoiului să se mai achiziţioneze încă una. Investiţia e comună: containerele – ce costă cam 6.500 de euro bucata – sunt cumpărate şi montate de primărie, în timp ce maşina de gunoi – al cărei preţ ajunge la 350.000 de euro bucata – reprezintă investiţia firmei de salubritate.
Ar mai fi de adăugat, poate, faptul că în Slatina populaţia plăteşte pentru ridicarea gunoiului 4,69 lei/persoană, inclusiv TVA, în timp ce populaţia Craiovei achită pentru acelaşi serviciu ceva mai mult: 5,90 lei/persoană, cu TVA. Diferenţa creşte în cazul agenţilor economici: 30 lei/mc de gunoi în Slatina, faţă de peste 60 lei/mc în Craiova.
„Un sistem de acest gen, cu containere îngropate şi maşini automatizate de ridicare a gunoiului, ne-am dori şi noi să avem în Craiova, încercând să-l obţinem tocmai prin intermediul masterplanului de deşeuri pe care îl vom implementa în Dolj şi în Craiova“, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu.
După un calcul sumar, făcut de primarul Slatinei, Darius Vâlcov, Craiovei i-ar fi necesare măcar vreo patru astfel de maşini robotizate, dacă nu mai multe, pentru ridicarea gunoiului, şi vreo 400-500 de containere pentru deşeuri menajere şi pentru colectarea selectivă a deşeurilor.
Termoizolare gratis
Jurnaliştilor craioveni li s-a arătat apoi cum a fost realizat cartierul pentru tineri de pe strada Eugen Ionescu. E vorba de un cvartal cu 288 de apartamente, în mai multe blocuri aşezate în jurul unei piscine, de fapt a unui ştrand, în care au acces doar locatarii celor 288 de apartamente.
Edilii craioveni i-au dus apoi pe ziarişti să le arate cum au fost termoizolate blocurile din Slatina.
„Proprietarii apartamentelor nu trebuie decât să-şi monteze pe banii lor geamuri-termopan pe toată scara, inclusiv la spaţiile comune. Apoi, primăria vine cu termoizolaţia cu polistiren de 10 cm, anveloparea fiind suportată integral din bugetul local. Anul trecut am anvelopat 50 de scări de bloc prin acest sistem, iar anul acesta avem solicitări şi vom anvelopa 200 de scări de bloc, inclusiv ultimele cinci blocuri-turn din oraş“, a explicat Darius Vâlcov, primarul Slatinei.
