Alte două medicamente esenţiale în tratamentul cancerului au dispărut din România: Metotrexat şi Dexametazona

Lista lungă a citostaticelor dispărute de-a lungul ultimilor doi ani din România s-a mărit în ultima lună ca urmare a dispariției a două medicamente esențiale în tratamentul cancerului și al altor boli: Metotrexat (fiole) și Dexametazona (fiole și tablete). Ambele produse se află pe lista medicamentelor compensate 100% și statul român ar trebui prin lege să le pună la dispoziția pacienților.
Pe lista medicamentelor care au dispărut din România în ultimii doi ani sau care sunt disponibile inconstant se numără citostatice indispensabile precum Bleomicin, Vinblastin, Purinetol, Actinomicin, Ciclofosfamida, Busulfan, Mercaptopurin, Melphalan. Cu excepția Vinblastinului și Busulfanului, toate se află pe lista medicamentelor compensate 100% și statul ar trebui prin lege să le pună la dispoziția pacienților.
Opt medici oncologi din spitalele din București, Timișoara, Cluj, Târgu-Mureș, Iași și Craiova au confirmat aceste informații pentru Hotnews.ro.  
Medicii oncologi și oncopediatri au trimis în ultimul an zeci de înștiințări și referate prin care cer autorităților rezolvarea crizei citostaticelor.    
Specialiștii arată că omiterea din schema terapeutică a oricăruia dintre medicamentele obligatorii scade drastic șansele de vindecare ale pacientului și că ministerul ar trebui să acorde o prioritate ridicată rezolvării acestei probleme.   
Miniștrii sănătății din guvernele PDL și USL au promis rezolvarea „cu prioritate“ a crizei citostaticelor. Cu toate acestea, problema nu s-a rezolvat decât pentru trei medicamente aduse în România prin donația făcută de un mare producător farmaceutic.  
Ministrul Vasile Cepoi promitea în luna iunie că „citostaticele vor reveni în spitalele din România“, adăugând că, „din păcate, este o situație pe care am preluat-o și pe care încercăm să o rezolvăm în timp record“.
Cu câteva luni înainte, ministrul sănătății de la acea vreme, Ritli Ladislau, arăta și el că sunt necesare noi mecanisme, îmbunătățite, de achiziționare a citostaticilor.   
Cea mai recentă reacție a autorităților vine din partea secretarului de stat în Ministerul Sănătății, Alexandru Rafila, care a dat asigurări vineri că situația se va îmbunătăți. Potrivit reprezentantului ministerial, spitalele vor putea achiziționa, „cu prioritate“, medicamentele de pe „o listă princeps cu o sută de medicamente deficitare sau cu potențial de a deveni deficitare pentru mai multe afecțiuni“, acestea urmând să fie decontate ulterior, informează Realitatea TV.  
Declarațiile secretarului de stat Rafila ridică, la rândul lor, semne de întrebare. Lista princeps a medicamentelor deficitare sau cu potențial de a deveni deficitare nu a fost făcută publică până la această dată. De asemenea, nu se arată în ce mod și cu ce fonduri vor fi achiziționate aceste medicamente de către spitale.
În prezent, oncologul cere medicamentul de la farmacia spitalului. Farmacia nu îl are și face solicitare către directorul spitalului, care trimite solicitarea mai departe în Ministerul Sănătății către funcționării din două direcții. Aceștia trimit mai departe solicitarea către Unifarm, aflat în subordinea ministerului, care este obligat prin lege să asigure cu medicamente rețeaua sanitară. Unifarmul ar trebui să aducă aceste medicamente lipsă din străinătate, dar nu le poate importa, pentru că „plata către distribuitorii străini trebuie făcută pe loc“ și nu are suficiente fonduri.   
Alexandru Rafila a mai arătat că „situația medicamentelor deficitare se regăsește la nivel european, întrucât este vorba de medicamente care nu sunt favorabile economic pentru producători, se găsesc tot mai greu“ și că „nu este vorba de rea-voință sau incompetență, dar sunt medicamente pe care nu ai de unde să le aduci“. Cu toate acestea, majoritatea medicamentelor absente din România se găsesc în alte țări europene, de unde pacienții români se văd nevoiți să le procure.
Președintele Agenției Naționale a Medicamentului, Marius Savu, a declarat că a trimis Ministerului Sănătății un ordin care „vizează această procedură de autorizare rapidă pentru medicamentele deficitare“ și că după semnarea ordinului va fi demarată procedura de accelerare a aducerii acestor produse în România. Savu a precizat că procedura de autorizare rapidă ar putea fi realizată în aproximativ 30 de zile, față de 210 cât durează procedura actuală.