Rafturile cu cărţi scoase în stradă de către Biblioteca Judeţeană „Alexandu şi Aristia Aman“ în cadrul programului Little Free Library (Biblioteca stradală) sunt goale acum. Atât în Piaţa „Mihai Viteazul“, cât şi în English Park din Craiova, căsuţele şi rafturile special amenajate pentru acest proiect se scorfesc la soare fără nici o carte în ele.
Prin această iniţiativă, Biblioteca Judeţeană vrea să aducă mai aproape de cititori, cărţile. În căsuţa din parc bate vântul, oamenii care trec pe acolo sau pur şi simplu stau pe bănci se uită lung la rafturi. Cititorii-trecători pot lua ce cărţi vor, dar trebuie să le returneze atunci când termină de citit. Însă cei mai mulţi dintre ei uită să înapoieze cărţile împrumutate sau să aducă altele în locul lor. Un domn cu o pălărie mare pe cap se opreşte în faţa unei căsuţe, îşi încruntă sprâncenele, se uită şi mormăie: „Ce să domnule… Cu cine să faci treabă? Iar nu e nici o carte aici“, apoi dă din mână în semn că e dezamăgit şi îşi continuă drumul.
Biblioteca este cea care se ocupă ca rafturile să fie mereu pline, iar majoritatea cărţilor care ajung aici sunt obţinute din donaţii şi dubluri. Numărul lor scade în fiecare zi dacă cei care le iau acasă nu sunt conştienţi că volumele trebuie înlocuite. Mai mult, regulamentul este prins în partea de sus a fiecărui raft şi pe fiecare carte. Dar cine să-l citească?! Cărţile din bibliotecă pot fi uşor recunoscute de către angajaţii acesteia pentru că au pe ele trei ştampile, spre deosebire de cele aduse de oameni de acasă.
Craiovenii nu aduc cărţile înapoi
În English Park, băncile sunt pline de oameni, dar nici unul nu pune o carte în raft. „E un lucru urât ce se întâmplă cu aceste cărţi. Nimeni nu aduce înapoi o carte, dar toţi vor să ia acasă. Am impresia că pur şi simplu se fură cărţile şi fac bani pe ele“, spune Carmen Mişcu. Aceeaşi idee este susţinută şi de Maria Licşor: „Intenţionat m-am uitat să văd câţi oameni iau cărţi şi câţi dintre ei le pun înapoi, dar mereu rafturile au rămas goale. Cred că unii le şi vând pe la anticariate“, mărturiseşte femeia, care este dezamăgită de faptul că oamenii nu înţeleg beneficiile acestei iniţiative. „Sunt persoane care nu conştientizează rolul acestor cărţi. În primele zile când au apărut rafturile în stradă, i-am văzut pe unii care au luat cu braţul cărţi“, spune tot Maria, care dă din cap dezamăgită.
Biblioteca stradală este însă un proiect-pilot. În funcţie de impactul pe care îl are asupra oamenilor, va continua sau se va extinde şi în alte colţuri ale Craiovei, cum ar fi Parcul „Nicolae Romanescu“, zona Universităţii sau alte locuri foarte populate din oraş. Încă nu s-a tras linie pentru a vedea cât de benefică este această iniţiativă pentru craioveni, dar reprezentanţii bibliotecii sunt mulţumiţi de faptul că oamenii măcar au salutat proiectul lor. Cei mai avantajaţi de acest proiect stradal pot fi oamenii care vin de la ţară sau cei care nu au domiciliul stabil în oraş pentru că aceştia nu pot împrumuta cărţi de la bibliotecă. Nicoleta Tufan locuieşte la ţară şi crede că ideea bibliotecii stradale este foarte bună şi că proiectul ar trebui să continue. „Eu le cumpăr fetiţelor mele cărţi cu poveşti de Ion Creangă şi culegeri. Cei care împrumută cărţi de aici ar trebui să le aducă înapoi. În plus, ar trebui să aibă grijă de ele să nu se rupă şi, dacă pot şi au, să aducă şi de acasă pentru că lumea are nevoie să citească, mai ales copiii“, susţine femeia, care este conştientă de beneficiile lecturii, mai ales pentru cei mici.
Nu suntem educaţi în activităţi culturale
Cei în vârstă dau vina pe cei mai tineri decât ei pentru faptul că aceştia nu mai ştiu să aprecieze beneficiile lecturii. Gabriela Piciulescu susţine că vina este în cea mai mare parte a tinerilor, care, din păcate, nu mai sunt preocupaţi de aşa ceva. „Acum sunt cu internetul, cu barurile, majoritatea nu se mai gândesc la cărţi. Chiar dacă le au puse la nas, trec şi nici nu se uită la ele“. O altă problemă este, după cum spune tot Gabriela, lipsa educaţiei: „Dacă nu suntem educaţi de mici în acest sens, e greu să ai deschidere către astfel de activităţi culturale. Nu ştim să apreciem şi, mai ales, să susţinem astfel de proiecte care ne fac bine tuturor“, conchide femeia.
În schimb, Vasile Dulgheru mărturiseşte că pe rafturi a găsit numai cărţi vechi: „Aici lumea aduce numai cărţi vechi, care le provoacă miros urât în casă. Chiar ieri am văzut pe cineva care a venit şi a pus în căsuţă patru sau cinci cărţi şi la nici o jumătate de oră au dispărut toate, iar cine le-a luat nu a lăsat nimic în schimb. Şi astăzi văd că toate rafturile sunt goale“.
Cine e interesat de cultură ştie ce să facă
Sunt însă şi craioveni care aduc cărţile înapoi şi care fac donaţii consistente. Unii preferă să ducă cărţile direct la sediul bibliotecii şi nu să le lase pe rafturile din stradă: „Cei preocupaţi aduc cărţile înapoi sau fac donaţii consistente. Cine e interesat de cultură ştie ce să facă. Există, într-adevăr, şi oameni care uită să restituie cărţile, dar noi suntem mulţumiţi că le ia cineva şi le citeşte. Poate le place prea mult cartea respectivă şi nu vor să o mai restituie“, declară Mădălina Florescu, purtător de cuvânt al bibliotecii. Tot ea spune că în unele perioade angajaţii bibliotecii au umplut rafturile cu cărţi zilnic, dar acest lucru depinde şi de timpul în care oamenii aduc volumele înapoi.
Când vremea nu o să mai permită amplasarea cărţilor pe rafturile din stradă, proiectul va fi întrerupt. Dacă el va continua rămâne de văzut, cert este că până la această oră craiovenii au lăsat toate rafturile bibliotecii stradale goale.
