http://www.youtube.com/watch?v=zsi8UkE8UfU
Ieri a avut loc deschiderea oficială a Târgului Municipal Craiova. Co-mercianţii s-au trezit dis-de-dimineaţă cu marfa printre pietroaie, blăni şi mese nepregătite. Ziua în care fiecare trebuia să fie pe locul lui şi să îşi expună marfa s-a transformat într-o harababură totală. Oamenii care au venit cu gândul la cumpărături au găsit în loc de marfă şi un târg aranjat doar zarvă şi comercianţi care lucrau ca pe şantier.
Cea mai mare învălmăşeală este printre comercianţii de haine şi încălţăminte second-hand. Ei trag de saci printre bolovanii şi blănile care sunt aruncate peste tot. Prima zi de lucru din noua locaţie nu este deloc cum se aşteptau pentru că la spaţiile unde trebuie să îşi întindă hainele mai este mult de muncit. De la prima oră a dimineţii, forfota a început să se instaleze în târg. Comercianţii nu au mai stat pe gânduri şi s-au pus pe treabă. Din maşini de lux sau din Dacii care abia pornesc şi lasă în urmă un fum negru, bărbaţii mai forţoşi nu ezită să care cu spatele scânduri ca să îşi amenajeze locul în care îşi vor vinde marfa de acum înainte. Femeile întreţin atmosfera de târg, iar prin ţipete şi urlete îşi arată nemulţumirea faţă de ceea ce au găsit aici. „Trebuia să fie totul făcut până acum, nu să stăm noi, în al doişpelea ceas, să aranjăm mesele“, strigă din toţi plămânii o femeie îmbrăcată într-o fustă lungă, neagră, peste care şi-a pus un şorţ înflorat. Nu şi-au lăsat acasă nici copiii, care au intrat odată cu ei în febra mutării. Cei mici abia se văd dintre grămezile de saci de care se împiedică la tot pasul, dar asta nu îi ţine în loc să le aducă părinţilor ciocanul şi cuiele de care au nevoie. „Muncim de la mic la mare ca să ne câştigăm pâinea. Ne chinuim noi şi îi chinuim şi pe copii din cauză că nu s-a făcut ce ni s-a promis“, spune răspicat un bărbat, în timp ce bate de zor cu ciocanul cuie în blăni ca să îşi ridice taraba.
„S-au făcut multe şmecherii. Locurile s-au dat pe relaţii şi cunoştinţe!“
Marea nemulţumire a comercianţilor de haine şi încălţăminte second-hand este faptul că tarabele nu au fost împărţite aşa cum se aşteptau. Unii au prea mult spaţiu, alţii prea puţin pentru câtă marfă deţin, iar alţii au rămas pe dinafară. Cele 600 de locuri par să fie insuficiente şi să le dea mari bătăi de cap celor care de acum înainte o să îşi vândă în fiecare zi marfa în acest loc. „Eu vând de 20 de ani în târg. Am avut trei locuri în Târgul Romaneşti şi acum mi-au dat o jumătate de metru aici. Trebuia să ţină cont de oamenii care au plătit atâţia ani taxe. Nu ştiu cum s-au împărţit locurile, fiecare a luat locuri cum a putut. Alţii care nu au vândut în viaţa lor acum au câte trei-patru locuri. Nu e nici un fel de dreptate aici, şi-au bătut joc de unii dintre noi“, spune cu ochii plini de lacrimi Ileana Iliuţă.
Faptul că locurile nu s-au împărţit corect, după cum spun comercianţii, îi face pe cei mai mulţi să ţipe de se aude în tot târgul. Celor cărora nu li s-a dat loc suficient ca să îşi întindă hainele strigă în gura mare „Să se facă dreptate!“ şi, nervoşi, aruncă blănile din care trebuie să îşi construiască taraba. „S-au făcut multe şmecherii. Noi, ţiganii, am înfiinţat târgul de 17-18 ani şi au venit alţii care nu au vândut niciodată să ne ia locul. S-au dat la o singură familie câte şase-şapte locuri şi eu am un singur loc de 1,70 metri, nici măcar doi metri, cât au aproape toţi cei de aici. Locurile s-au dat pe relaţii şi cunoştinţe şi asta nu e corect şi normal“, spune disperată Maria Jurnea.
Pentru că locurile nu le ajung, cei care au rămas cu marfa pe afară s-au aşezat acolo unde au găsit un loc liber. Şi-au întins păturile şi celofanele albastre direct pe pământ numai să ocupe şi ei un loc, în speranţa că autorităţile o să vină să facă dreptate. „Ne-am pus aici pentru că nu am mai prins loc acolo unde trebuie să stăm noi de fapt. Nu e normal ce se întâmplă. Mai întâi trebuia să termine tot şi după aia să ne cheme pe noi să ne instalăm cu marfa în ordinea listelor, dar nu fac aşa. Fiecare e pe legea lui“, spune revoltată o femeie, în timp ce îşi întinde nailonul pe jos.
„Hai, dă cu putere ca să faci avere!“
Imaginea din prima zi a noului târg pare una desprinsă din lumea a treia: urlete, saci cu haine înşiraţi peste tot, copii de câteva luni aduşi în hărmălaie. O tânără mămică fuge pentru câteva minute de la taraba la care lucrează cu întreaga familie ca să îi schimbe scutecele micuţului. Pe o masă de lemn, copilul de nici un an, îmbrobodit cu o basma roşie cu flori, ţine în mână un corn de care trage cu poftă în timp ce mama îl schimbă. La taraba de lângă, o bătrână stă urcată pe masa de lemn şi bate cu ciocanul cuie în blana de sus, de care o să agaţe încălţămintea şi hainele atunci când totul va fi gata. În jurul ei, mai multe fete ale căror chicoteli răsună în întreg târgul îi fac galerie: „Hai, dă cu putere ca să faci avere!“. Supăraţi că lucrările nu sunt gata şi sunt nevoiţi să pună osul la treabă, unii încearcă să facă haz de necaz. Şi, ca să aibă mai mult spor, şi-au luat şi sticla de bere lângă ei.
Ion, un bătrân care scoate cu greu cuiele din blănile putrede, împreună cu fiul său, lipsit de puteri, ne vorbeşte despre condiţiile din noul târg unde au fost mutaţi: „E mai rău decât în ghetourile alea care erau până la revoluţie. Ca să fie ca în Occident nu trebuia să lase pe nimeni să vină aici până nu era totul gata. Primăria avea obligaţia să facă totul aici, să pregătească mesele şi noi decât să venim cu plasa. Noi am muncit de când există târgul de haine second-hand, am cumpărat blană, cuie şi ieri nu am mai avut nevoie să ne luăm nimic din partea cealaltă. Aici nu trebuia să fie balamucul ăsta. Trebuia totul pregătit cu o lună înainte. Mesele ăstea sunt micuţe şi nu ştiu unde o să îmi pun marfa“.
„Îţi rupi picioarele prin pietroaie. E dezastru în târgu ăsta“
Primii clienţi, veniţi mai mult din curiozitate, sunt bulversaţi de învălmăşeala pe care o găsesc în noul târg, de zgomotele făcute de ciocane, de praf şi blănile aruncate peste tot. Ion Berceanu este printre primii care au vrut să vadă cum stau lucrurile în locul în care s-a mutat Târgul Municipal Craiova: „Cea mai proastă idee! Au gândit cu picioarele, nu cu capul. Nu e terminat, nu e pusă fundaţia, mai trebuie cel puţin două luni până să fie totul gata. Îţi rupi picioarele prin pietroaie. E dezastru în târgul ăsta. Nu trebuia să îi dea drumul până nu era totul gata. Cer bani cu carul pentru taxe, dar condiţii nu fac. Nici măcar apă nu e trasă aici, nu se poate aşa ceva!“, afirmă bătrânul, care abia merge printre pietroaie. Printre blănile aruncate alandala, un alt client, ce ţine strâns o plasă în mână, merge cu grijă de frică să nu calce în cuiele lăsate la întâmplare de comercianţi: „Nu prea ai ce să vezi acum, în prima zi, pentru că nu e gata. E încă în construcţie şi să sperăm că o să arate mai bine pe viitor“, mărturiseşte Ştefan Tudosie.
Comercianţii de legume au început să apară şi ei, dar oamenii care şi-au descărcat marfa din maşini au stat cu ea întinsă pe jos. Sacii plini cu struguri au umplut zona. Pe lângă saci, oamenii au scos şi câteva lădiţe în care aveau puşi tot struguri. Clienţii nu au apărut încă. Cei care au venit cu marfa ieri în târg speră ca pe viitor condiţiile să se îmbunătăţească.
Nemulţumiri au şi comercianţii de haine noi
Şi în rândul oamenilor care vând haine noi e mare zarvă şi nemulţumire pentru că în faţa magazinelor lor vor fi aşezate alte chioşcuri şi tarabele cu mici. Oamenii spun că au investit mulţi bani în spaţiile în care urmează să îşi aducă marfa şi nu le convine să fie izolaţi de restul lumii: „Am investit bani aici, câte 100 de milioane, plus garanţia de nouă milioane, la care se adaugă şi taxa pe luna asta, în care noi nu am vândut nimic. Nu avem nici o alee pe care să poată lumea să meargă decent. Dacă vine o femeie cu căruciorul sau un bătrân îşi rup picioarele pe aici. Nu se poate aşa ceva!“, declară Simona Voiţă, una dintre cei care au investit în chişcurile din târg şi care acum se declară nemulţumită de condiţiile pe care le-a găsit.
De ieri, era normal ca toată lumea să fie gata cu amenajarea, însă oamenii spun că abia dacă şi-au terminat de făcut chioşcurile: „Am luat împrumut de la bancă să facem chioşcurile astea aici. Chioşcurile pe care le-am avut în târgul celălalt ni le-au demolat. Acum, aici trebuie să turnăm tot noi şi aleea pentru că la ce condiţii sunt nu avem cum să ne punem marfa nouă pe pietre. Dacă ştiam că o să fim izolaţi aici nu mai făceam nimic“, spune înverşunat Marin Vasile.
Comerţul în prima zi de deschidere a Târgului Municipal Craiova a început cu stângul. Oamenii nu au putut să îşi cumpere mai nimic, , şi au plecat acasă cu imaginea unui târg despre care nu înţeleg de ce a fost deschis dacă încă nu sunt terminate toate lucrările.
