Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova, pe vremea când a fost elev, a avut privilegiul de a o cunoaşte pe „Pasărea Măiastră“ şi a rememorat pentru GdS câteva dintre întâlnirile cu inegalabila Maria Tănase.
Părinţii lui Florin Rogneanu l-au introdus pe acesta de mic, din perioada de elev, în mediul cultural craiovean din anii ‘50. Florin Rogneanu rememorează: „Tatăl meu a fost directorul Ansamblului de cântece şi dansuri «Nicolae Bălcescu» din Craiova (a fiinţat între 1953-1970), unul dintre cele mai bune ansambluri folclorice din România, ca valoare peste «Ciocârlia» din Capitală şi peste actualul Ansamblu «Maria Tănase». În perioada aceea, după 1954, elev fiind, îmi petreceam timpul în Muzeul de Artă, mama mea, Lucreţia Rogneanu, fiind printre primii muzeografi ai muzeului (deschis în august 1954), alături de profesorul şi pictorul Ilie Marineanu, şi cu tata, la Ansamblul «Nicolae Bălcescu». Acest ansamblu de la Craiova avea ca secţie «Doina Gorjului» din Târgu Jiu. La un moment dat, tatăl meu s-a gândit să aducă la Craiova, la ansamblu, trei personalităţi ale muzicii din acei ani: Ion Luican, Maria Lătăreţu şi Maria Tănase. Foarte puţină lume ştie că, în 1959, Maria Tănase fusese dată afară de la Ministerul Culturii. Ea nu era un om care să vină la ora 8.00 să semneze condica ş.a.m.d. Într-o discuţie pe care am avut-o cu compozitorul Henry Mălineanu – cu care ea a cântat pe la restaurantul «Dorobanţi» din Bucureşti -, acesta mi-a confirmat că, într-adevăr, în 1959, Maria Tănase nu era angajată nicăieri. Şi, cum spuneam, tatăl meu a chemat-o şi a convins-o să vină la Craiova, la Ansamblul «Nicolae Bălcescu». Maria Lătăreţu şi Ion Luican, fiind angajaţi ai Orchestrei Radioteleviziunii, nu au venit la Craiova. Maria Tănase a venit… Ca să nu aibă un program strict de lucru, a fost angajată pe post de folclorist la «Doina Gorjului». I s-a dat singurul magnetofon care exista atunci în patrimoniul ansamblului… Singura obligaţie pe care o avea era aceea ca la spectacolele Ansamblului «Nicolae Bălcescu» de la Craiova să fie prezentă, ca şi la turneele naţionale. Ansamblul făcea în fiecare an un turneu naţional de 50 zile! Începea vara pe Litoral, şi continua în restul ţării. Am fost în aceste turnee alături de Maria Tănase. Pentru deplasare şi cazare, ansamblul închiria patru vagoane cu care ne deplasam în cele 50 de zile în toată ţara: într-un vagon erau instrumentiştii, urmau soliştii, dansatorii şi în ultimul – cei cu partea tehnică (electricieni) şi administrativă. Aceste vagoane erau oprite în localităţile unde erau programate spectacole. Trenul era «hotelul» nostru timp de 50 de zile. Maria Tănase se trezea dimineaţa… Nu conta că era ora 5.00 sau că eram pe drum. Se trezea şi se ducea la vagonul unde erau orchestranţii şi îi trezea: «Sculaţi puturoşilor, la muncă!». Aproape adormiţi, ei ieşeau din cuşetele vagonului cu instrumentele şi cântau pe hol împreună cu Domnia sa. Era o atmosferă plăcută, destinsă, deosebită… Maria Tănase era însă foarte slobodă la gură, foarte directă. Mi-e greu să reproduc vorbele ei! Era prietenoasă, dar vorbea într-un mod anume… Femeilor li se adresa ca la ţară, cu apelativul «fă!». Dacă însă se supăra, înjurăturile curgeau aşa, una după alta. Se mai supăra pe ăştia mai tineri, de exemplu pe Dumitru (Dorel cum i se spunea) Zamfira, celebrul cântăreţ la fluier… Îi tot ciufulea părul cârlionţat lui Fărămiţă Lambru… În absolut toate turneele mergea cu Fărămiţă Lambru. I-a plăcut enorm şi de Maria Cornescu, la care ţinea mult.
Tabieturi? Seara, înainte de orice spectacol, avea un ritual aparte: venea la sala unde urma să fie spectacolul şi îşi făcea cafea într-un ibric mare, de un litru! Şi bea toată cafeaua făcută, înainte de spectacolul din fiecare seară!“.
Maria Tănase, tot timpul datoare
Florin Rogneanu îşi aminteşte şi de situaţia ei financiară din acei ani: „Câştiga destul de bine, dar despre problema financiară am de adăugat un amănunt, care, la un moment dat, supăra aproape pe toată lumea. Fiind artist emerit, la fiecare spectacol ea încasa din partea Ansamblului «Nicolae Bălcescu» trei sute de lei. Acest bonus financiar la fiecare spectacol era în plus faţă de salariu ei lunar. Cunosc cu exactitate aceste date deoarece tatăl meu era, repet, director. La turneul anual naţional, unde de regulă erau 40 de spectacole, ea încasa o sumă frumoasă. O merita cu vârf şi îndesat! Dar… Există un dar. Celebrul ei soţ, Clery Sachelarie (grecul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie – n.r). îi lua toţi banii! Şi ea era tot timpul datoare! Se împrumuta de la instrumentiştii din ansamblu… Şi asta deranja. Restul membrilor ansamblului nu aveau veniturile ei, dar o împrumutau. Ea însă îi restituia întotdeauna. Pentru Maria Tănase banii nu contau, era important să se simtă ea bine. Era o atmosferă plăcută în jurul ei. Era un om extraordinar. Niciodată nu s-a certat cu nimeni, nu avea nici un motiv. Îl respecta enorm de mult şi pe Ion Luican. Şi-l tachina toată ziua: «Zgârcitule, tu mănânci numai iaurturi… Zgârcitule!». Într-adevăr, Ion Luican mânca mai mult lactate, nu era «carnivor», zicea că aşa îşi va menţine tinereţea“.
De la Maria Tănase la… „Oul lui Brâncuşi”
După redeschiderea porţilor Muzeului de Artă din Craiova, eveniment care se va petrece cel mai târziu în primele luni ale anului 2014, o altă lucrare de investiţii va demara în incinta Palatului „Jean Mihail“: construcţia primului Centru Cultural Constantin Brâncuşi din România, „Oul lui Brâncuşi“. Cu o arhitectră modernă, diferită de cea a Palatului „Jean Mihail“, acest centru cultural va adăposti toate lucrările marelui sculptor pe care le deţine Muzeul de Artă, adică actualul Cabinet Brâncuşi va dispărea. Chestionat despre acest subiect, directorul Muzeului de Artă, Florin Rogneanu, a spus: „În momentul în care s-a pornit la drum cu acest proiect interesant şi unicat nu numai pentru România, ci chiar pentru Europa, s-a ţinut cont de faptul că cea mai importantă colecţie de opere de sculptură Constantin Brâncuşi din România se află la Muzeul de Artă din Craiova. Reamintesc faptul că aici se află şase lucrări cunoscute ale lui Brâncuşi: «Vitellius» (lucrare executată în 1898, ghips, cea mai veche lucrare muzeală ce se păstrează de la marele sculptor), «Orgoliu» (din 1905, prima sculptură a lui Brâncuşi turnată în bronz la Paris), «Cap de băiat» (1906, bronz patinat, unul dintre cele trei exemplare executate de Brâncuşi cu acest subiect, însă neidentice), «Sărutul» (din 1907, executat la Paris în piatră de Marna), «Coapsa sau Tors de femeie» (1909, marmură albă), «Domnişoara Pogany» (copie în bronz,1950). În afara acestor şase lucrări, se poate adăuga şi «Ecorşeul sau Jupuitul» (ghips, executat de Brâncuşi în 1902 sub îndrumarea profesorului doctor Dimitrie Gerota), lucrare însă pe care mare parte dintre specialiştii străini o consideră o operă de artă şi nu o operă de tip didactic deoarece are trăsături care pot fi considerate artistice. Mai sunt şi o serie de obiecte memoriale, să le spunem aşa: unul dintre cele trei aparate ale sale de fotografiat (cu burduf), un creion negru de tâmplărie, o scrisoare a lui Brâncuşi expediată din Paris către pictorul Gheorghe Petraşcu, o cutie de bijuterii şi un scaun colţar artizanal, executat probabil de Brâncuşi în perioada în care era elev la Şcoala de Meserii din Craiova. Dacă ne gândim la faptul că aceste obiecte de tip artizanal sunt făcute de Brâncuşi în perioada în care a fost elev la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, deci din 1894 până în 1889, Muzeul de Artă din Craiova este singurul muzeu din România care le prezintă. Nu există nici un muzeu din lume care să deţină creaţii ale lui marelui sculptor din acea perioadă! Toate lucrările lui Brâncuşi, plus obiectele-suveniruri personale care provin de la el, erau expuse în Cabinetul Brâncuşi de la parterul Palatului «Jean Mihail». Acest cabinet va dispărea atunci când va fi dat în folosinţă Centrul Cultural («Oul lui Brâncuşi») deoarece ele vor fi prezentate în cadrul acestuia“.
Centrul Brâncuşi de la Craiova, al doilea din Europa
Palatul „Jean Mihail“ este construit între 1900-1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, şi este o construcţie în stilul barocului târziu cu elemente rococo la interior. Viitorul Centru Cultural Brâncuşi, care va fi construit în următorii ani în incinta curţii Muzeului de Artă, are o arhitectură modernă, în formă de ovoid, total diferită de cea a Palatului „Jean Mihail“. Florin Rogneanu a explicat: „Arhitectul Dorin Ştefan, cel care a conceput acest centru cultural, a ales inspirat unul dintre elementele principale ale operei lui Brâncuşi, ovoidul. Pentru Brâncuşi, ovoidul reprezintă, într-adevăr, începutul lumii, idee care provine de la vechile civilizaţii păgâne, am putea să spunem. Arhitectul Dorin Ştefan, considerat unul dintre primii zece arhitecţi din lume, a conceput pentru Craiova un centru cultural inedit, cu o arhitectură modernă, dar, aşa cum spuneam, are legătură însă cu monumentala operă a marelui Brâncuşi. În afară de Muzeul Constantin Brâncuşi de lângă Centrul Pompidou (Paris), acest centru cultural de la Craiova va fi al doilea din Europa dedicat artistului. El va fi amplasat în curtea interioară a Muzeului de Artă, pe partea dreaptă – cum privim dinspre Calea Unirii către Palatul «Jean Mihail». Se va desfăşura complet sub nivelul solului. Va cuprinde, printre altele, o galerie de artă Brâncuşi, o sală multifuncţională etc. Tot acest «ou» se va face din sticlă sudată, sticlă albă. La interior va avea o strălucire albă cu amprenta Păsării Măiestre. Lucrarea costă, conform proiectului actual, circa opt milioane de euro. Nu pot oferi date privind finanţarea şi construcţia acestui centru cultural. Consiliul Judeţean Dolj este implicat total pentru ca acest proiect unicat să prindă viaţă în Craiova. Veţi vedea că Bănia va deveni astfel un oraş cultural european şi prin patrimoniul unicat care este deţinut de Muzeul de Artă, şi prin viitorul Centrul Cultural Brâncuşi“.
