Pe 12 iulie se încheie proiectul de consolidare şi restaurare a Muzeului de Artă din Craiova, pentru care Consiliul Judeţean (CJ) Dolj a obţinut finanţare europeană în anul 2009. Marţi, 8 iulie, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, alături de directorul muzeului, Emilian Ştefârţă, şi managerul de proiect, Veronica Toma, au susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia au prezentat rezultatele unui proces de restaurare care a durat 57 de luni.
„Chiar înainte de a intra în Uniunea Europeană, am stabilit strategii pe unele axe, fără să ştim care vor fi programele Uniunii şi dacă România va face parte din aceasta. Ne-am oprit la câteva clădiri emblematice din Craiova, printre care şi aceasta, o clădire atât de importantă pentru regiune, un aşezământ pe unde au trecut toţi regii României şi unde s-au semnat documente istorice importante“, a declarat Ion Prioteasa. Preşedintele CJ Dolj a vorbit şi despre surprizele întâmpinate în procesul de restaurare a Palatului „Jean Mihail“, reamintind pictura de pe unul dintre tavane, descoperită când a fost dat jos plafonul acoperit cu scânduri, sau despre pereţii grav afectaţi de cutremurul din 1977, descoperiţi după ce s-a dat jos mătasea de Lyon, care au necesitat investiţii suplimentare, neprevăzute în proiectul iniţial.
„Ne-am făcut datoria şi am ţinut la această clădire mai mult decât la multe alte lucruri din viaţa noastră, pentru că este o carte de vizită şi o mândrie a oricărui craiovean. Le transmit felicitările mele celor care s-au ocupat îndeaproape de acest proiect şi sper ca în această toamnă să avem o inaugurare pe măsura acestei investiţii, cu personalităţi de marcă din cultura românească şi din guvernul României. Nu pot să închei fără a aminti un om excepţional, cu care am început acest proiect, un om care şi-a lăsat sufletul în această clădire, fostul director al acestui muzeu, Florin Rogneanu“, a spus Prioteasa.
Managerul de proiect Veronica Toma a ţinut să precizeze că acest proiect a însemnat, în primul rând, o foarte mare acumulare de experienţă, întrucât restaurarea este un domeniu despre care nu deţinea cunoştinţe în 2009, când a fost demarat acest proiect.
„A fost frumos, a fost şi greu, pentru că era un domeniu nou, dar la final suntem mulţumiţi de ceea ce lăsăm în urmă şi de ceea ce am învăţat pe parcursul acestor aproape cinci ani şi sperăm ca această experienţă să ne fie de folos şi pentru proiecte viitoare“.
Deschiderea pentru public, într-o lună şi jumătate
Directorul muzeului, Emilian Ştefârţă, a subliniat importanţa viziunii ca fundament pentru dezvoltarea unei regiuni, pentru că viziunea presupune o continuitate a proiectelor, prin care „se pot duce la bun sfârşit nişte planuri de anvergură. În momentul în care înţelegi că prin cultură se poate dezvolta un judeţ, încerci să scoţi în evidenţă elementele valoroase în acest sens. Dezvoltarea planului cultural se reflectă şi în creşterea nivelului economic, alături de dezvoltarea altor domenii“.
Directorul muzeului estimează ca într-o lună din momentul în care vor fi livrate simezele (sistemele de atârnare a tablourilor), acesta să fie redeschis publicului. „În acest moment avem un contract semnat cu cei care vor monta simezele, astăzi vin soclurile speciale pentru statuile Brâncuşi, ramele s-au executat deja într-o manieră absolut ireproşabilă. Sunt încredinţat că vom deschide către public într-o lună de când ajung simezele, deci cam într-o lună şi jumătate de acum înainte. Vom avea parte, ceva mai târziu, şi de o deschidere oficială, cu mai multe personalităţi din domenii diferite. Mai sunt detalii de pus la punct, dar acestea se pot face şi după deschidere, iar până la sfârşitul anului totul va fi 100% gata“.
În cadrul proiectului au fost realizate lucrări de rezistenţă, de restaurare şi arhitectură, de instalaţii, dar şi lucrări suplimentare, în urma revizuirii Proiectului Tehnic. În plus, a fost implementat şi un sistem integrat care cuprinde sisteme antiefracţie, detecţie şi stingere incendiu, supraveghere video, control acces şi voce date.
Valoarea totală eligibilă a proiectului „Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013“, a fost de 18.678.349,53 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 15.876.597,10 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 2.428.185,44 lei. La acestea se adaugă contribuţia locală a Consiliului Judeţean Dolj, în valoare de 373.566,99 lei, precum şi valoarea TVA rambursabilă de la bugetul de stat, în sumă de 4.439.357,63 lei. Obiectivul principal al proiectului a fost creşterea importanţei culturii şi a turismului ca factori care să stimuleze creşterea economică a regiunii sud-vest Oltenia.
